Pe 9 noiembrie 2022, CCR urmează să se pronunțe cu privire la neconstituționalitatea articolului prin care s-a eliminat răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor în cazul în care aceștia nu respectă deciziile CCR și hotărârile obligatorii ale ICCJ.
Eliminarea acestei răspunderi din legea actuală a fost motivată de faptul că, în decembrie 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre prin care, ignorând Constituția României și invocând „supremația dreptului UE”, a zis că dacă judecătorii și procurorii nu respectă deciziile CCR, ei nu trebuie să fie trași la răspundere pentru că le-ar fi afectată independența.
Hotărârea CJUE nu poate fi nici aplicată în România și nici transpusă în legislația națională, așa cum s-a încercat prin așa-zisele legi ale justiției, deoarece încalcă Constituția României și voința poporului român exprimată prin referendum.
În 2003 când poporul român a votat la referendumul organizat pentru modificarea Constituției în vederea aderării României la UE, CCR a zis că articolele care se introduc în Constituție pentru a adera la UE nu încalcă nici suveranitatea și nici independența României, deoarece supremația Constituției se va menține, iar dreptul european va fi sub Constituție și deasupra celorlalte legi interne din România. Or, asta a votat poporul roman, asta fost voința lui la referendum.
Mai mult, pentru a pronunța hotărârea, CJUE a invocat o declarație privind supremația dreptului uniunii europene semnată în decembrie 2007, declarație care nu a fost niciodată ratificată de către România.
Chiar CCR a arătat în comunicatul de presă pe care l-a dat imediat după ce s-a pronunțat CJUE, în 23 decembrie 2021, că hotărârea CJUE nu poate fi aplicată în România până nu se revizuiește Constituția în acest sens (adică până nu este de acord poporul român).
Respectarea deciziilor CCR de către judecători și procurori este o obligație profesională, de serviciu, deciziile CCR fiind obligatorii pentru toată lumea.
În anul 2012 când s-a introdus răspunderea judecătorilor și procurorilor pentru nerespectarea deciziilor CCR și hotărârilor ICCJ, tot CCR a dat o decizie și a zis că este constituțională această răspundere deoarece se transpune în lege ce zice Constituția, iar pentru respectarea principiilor care guvernează înfăptuirea justiției și statului de drept nu se poate ca prin legi să se permită ignorarea, eludarea sau cenzurarea deciziilor CCR sau ale ICCJ.
Din 2012 și până acum nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței CCR. Hotărârea CJUE din 2021 nu poate conduce la modificarea jurisprudenței CCR.
Așa că CCR trebuie să admită excepția de neconstituționalitate invocată de Avocatul Poporului și să declare neconstituțional textul care nu mai prevede răspunderea judecătorilor pentru nerespectarea deciziilor CCR și ICCJ și care elimină această răspundere din legislația pe care o avem acum în vigoare.
Dacă CCR respinge excepția de neconstituționalitate, înseamnă că își încalcă propria jurisprudență și își neagă propriul rol pe care îl are în statul roman, acela de a apăra supremația Constituției României. Ba mai mult, confirmă susținerile CJUE că CCR este aservită politic și nu este o autoritate independentă.