Catastrofa ar putea afecta climatul global până la punctul de „înclinare a Pământului intrând într-o iarnă vulcanică”, care ar duce la „foamete și împuținarea populației”, sugerează un nou studiu.
O erupție catastrofală a unui grup de vulcani este mult mai probabilă decât se credea anterior, sugerează noul studiu care pune pe jar lumea ştiinţeei. Aproximativ 20 de super-vulcani pe care oamenii de știință îi credeau semi-adormiţi pot reprezenta, de fapt, un risc actual, spune cercetarea.
Un grup de vulcani supradimensionați, cu potențialul de a devasta complet clima Pământului și de a provoca moartea a milioane de oameni, nu sunt, așa cum se credea până acum, adică adormiţi.
Noua cercetare - coordonată de Universitatea de Stat Oregan din SUA și efectuată în colaborare cu oameni de știință din întreaga lume - a găsit dovezi că erupțiile pot apărea chiar dacă nu se găsește magmă lichidă. Dacă este corect, înseamnă că unii super-vulcani au potențialul de a fi extrem de periculoși pentru omenire chiar acum.
Super-erupțiile cu consecințe globale au loc, în medie, cam o dată la 100.000 de ani
Dar acum s-a descoperit că super-vulcanii pot rămâne activi și periculoși timp de mii de ani după o super-erupție. Super-erupțiile pot avea un impact devastator asupra climei și ecologiei Pământului, așa că cercetătorii spun că este nevoie de modalități mai precise de a prezice când va avea loc o astfel de erupție, în afară de analiza cantității de magmă lichidă.
Când un supervulcan a erupt acum 600.000 de ani în Wyoming, în ceea ce astăzi este Parcul Național Yellowstone, a aruncat în atmosferă peste 1.000 de km cubi de cenușă și lavă - suficient pentru a îngropa un oraș mare la o adâncime de câțiva kilometri.
Echipa internațională a investigat ce s-a întâmplat după super-erupția Toba de acum 75.000 de ani din Indonezia. Ei au descoperit că magma a continuat să se scurgă până la 13.000 de ani după super-erupție, iar carapacea de magmă rămasă solidificată a fost împinsă în sus ca o carapace de broască țestoasă uriașă.
Se spune că evenimentul în sine a provocat o iarnă globală de ani de zile, care a micșorat populația umană
Echipa a folosit mineralele feldspat și zircon, care conțin înregistrări independente ale timpului, bazate pe acumularea de gaze argon și heliu, ca și capsule de timp în rocile vulcanice.
Dr. Martin Danisik, profesor asociat la Universitatea Curtin din Australia, a spus: „Super-erupțiile sunt printre cele mai catastrofale evenimente din istoria Pământului, degajând cantități imense de magmă aproape instantaneu. Ele pot avea un impact asupra climei globale până la înclinarea pământului într-o „iarnă vulcanică”, care este o perioadă anormal de rece, care poate duce la foamete pe scară largă și la întreruperea populației. Înțelegerea acestor perioade lungi de inactivitate va determina ce căutăm la supervulcanii tineri și activi pentru a ne ajuta să prezicem viitoarele erupții”, relatează independent.