Update - Reacția lui Mircea Geoană
„În legătură cu ínformațiile apărute în mass media referitoare la înmormântarea lui Mihai Caraman, poziția oficială a dl. Mircea Geoană, este următoarea: Nu am trimis nicio coroană. Nu stiu cine s-a gândit să o trimită şi să o fotografieze pentru a face o mare «știre» din asta, dar eu nu am avut nicio legătură. Pare să facă parte dintr-un joc politic degradant”, a comunicat secretarul general adjunct al NATO, prin purtătorul său de cuvânt.
București. Mihai Caraman, cunoscutul spion comunist din '50-'60, a fost înmormântat sâmbătă, 27 iulie, la vârsta de 95 de ani, cu onoruri militare, într-un cimitir din București. Ceremonia a fost marcată de prezența multor figuri proeminente din domeniul spionajului și masoneriei, care au venit să-și aducă omagiile la slujba desfășurată în onoarea acestui personaj controversat.
Nume grele prezente la înmormântarea lui Mihai Caraman
Printre cei care au fost prezenți la înmormântarea Mihai Caraman, se numără fostul general SIE, Dan Dumitru, cel mai bun prieten al secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Dragoș Dumitru, fiul generalului și finul lui Geoană, detașat la Serviciul de Protecție și Pază, tot la NATO, este și el menționat. Generalul Dan Dumitru, fost adjutant al lui Caraman și spion în brigada specială "Fantome" a Securității comuniste, rămâne apropiat de Geoană, implicându-se din umbră în campania acestuia pentru alegerile prezidențiale.
Deși Mircea Geoană nu a fost prezent la înmormântare, el a trimis o coroană de flori impresionantă, sugerând o legătură puternică cu grupul lui Caraman. Această apropiere a ridicat numeroase speculații, alimentând întrebări despre posibilele conexiuni ale lui Geoană cu structurile de informații ruse. Ion Bazac, fost ministru al Sănătății și prieten apropiat al lui Geoană, a trimis, de asemenea, o coroană, deși a absentat, fiind la un eveniment la Monaco, scrie publicația Gândul.
Cine a mai fost prezent la înmormântare
La înmormântarea lui Mihai Caraman, cunoscut ca „Agentul 007” al României, au participat personalități importante precum fostul ministru de Externe Teodor Meleșcanu, Nicolae Ulieriu, fost purtător de cuvânt al SRI, și generalul Cornel Biriș, care a activat în Brigada „U”, cea mai secretă formațiune a spionajului românesc. Prezența lor a subliniat importanța și influența lui Caraman în domeniul spionajului și al securității naționale.
Printre cei care l-au condus pe ultimul drum s-au numărat și generalul de brigadă (r) Bartolomeu Săvoiu, mare maestru al unei „aripe” masonice nerecunoscute, și actorul Stelian Nistor, fost suveran al Ritului Scoțian Antic și Accept din România. Săvoiu, apropiat de europarlamentara Diana Șoșoacă prin relația cu mama acesteia, a venit să transmită condoleanțe familiei, în timp ce Nistor, cunoscut pentru legăturile sale cu fosta Securitate și încercările de a influența jocurile politice la cel mai înalt nivel, a ținut să fie prezent la cimitir, mai precizează sursa citată.
Teodor Melescanu. Foto: arhiva EVZ
Cine a fost Mihai Caraman
Mihai Caraman a devenit celebru în anii ’60, când, în calitate de rezident al agenturii de spionaj române la Paris, a recrutat mai mulți angajați NATO. Cu ajutorul acestora, Caraman a obținut informații și documente secrete ale Alianței Nord-Atlantice, inclusiv reacția NATO în cazul unui atac sovietic și pozițiile armelor nucleare. Documentele obținute de Caraman au fost livrate sovieticilor, evidențiind rolul Securității române ca filială a Moscovei.
Descoperirea rețelei Caraman a fost un șoc uriaș pentru NATO, forțând organizația să reconstruiască de la zero toate planurile, cu costuri semnificative. Spionul român a fost expulzat și declarat persona non-grata. Caraman a rămas singurul agent al Securității comuniste decorat de sovietici pentru merite deosebite în lupta împotriva lumii democratice. După Revoluție, Ion Iliescu și Petre Roman l-au numit pe Caraman general și l-au pus să conducă Serviciul de Informații Externe (SIE), nou-înființatul serviciu de informații al României post-comuniste.
Numirea lui Mihai Caraman ca prim director al SIE a declanșat protestele SUA și ale altor țări occidentale în primăvara lui 1990. Aceștia au perceput mișcarea ca o dovadă că regimul post-ceaușist, condus de Iliescu și Roman, nu se rupsese de trecutul comunist și continua să fie influențat de Moscova. Desemnarea unui om al Moscovei în fruntea Serviciului de Informații Externe a confirmat suspiciunile că România era menținută în sfera de influență a Uniunii Sovietice de către regimul Iliescu.
Dan Dumitru s-ar afla în spatele viitoarei campanii prezidențiale a lui Mircea Geoană
După 2010, Dumitru a fost secretar de stat în Ministerul Economiei. A condus Oficiul Guvernului pentru relații cu Republica Moldova. Ulterior, s-a alăturat companiei Damen ca și consultant. Generalul a fost susținător al lui Adrian Năstase și prieten cu Viorel Hrebenciuc. A menținut o relație apropiată cu Mircea Geoană. În 2004, Dumitru a organizat vizita lui Năstase și Geoană în Rusia, întâlnindu-se cu Vladimir Putin.
Relația dintre Geoană și familia Dumitru este strânsă. În 2010, Geoană a fost naș de cununie pentru Dragoș Dumitru. Dragoș este acum detașat de la SPP la NATO, unde Geoană este secretar general adjunct. Dragoș Dumitru este și șeful securității la ONG-ul familiei Geoană, România 2030. În cartea "Infern '89", Mircea Raceanu menționează activitățile de spionaj ale lui Dan Dumitru. Acesta a fost directorul contraspionajului și adjunct al directorului SIE în perioada conducerii lui Gheorghe Fulga.
În 2022, un contract cu compania olandeză Damen a adus în atenție relațiile acesteia cu serviciile secrete din România. Damen a achiziționat două nave multirol pentru pompieri. În anturajul Damen erau Dorin Grosu, fost șef al serviciului „Doi și-un Sfert”, și Dan Dumitru, fost general SIE. Florian Coldea, fost prim-adjunct al SRI, a fost prezent la evenimentele Damen. Acest lucru evidențiază legăturile strânse dintre companie și structurile de informații românești.