În Calendarul Ortodox, 6 ianuarie este ziua în care se sărbătorește Botezul Domnului. Poporul român a denumit această sărbătoare Boboteaza. La noapte, o tradiție foarte importantă trebuie respectată de fetele nemăritate.
Sărbătoarea Bobotezei, după cum este denumită popular sărbătoarea Botezului lui Iisus Hristos în apa Iordanului, este însoţită de o serie de practici religioase şi laice. Iată o descriere a acestor practici realizată de specialiștii de la Secția Etnografie a Muzeului Județean Mureș.
“În ajun, preotul, însoţit de diac şi de ţârcovnic, cu o căldăruşă cu apă sfinţită şi o cruce în mână, merge pe la casele oamenilor, stropind cu agheasmă oamenii şi casele cu ajutorul unui mănunchi de busuioc. În ziua de Bobotează slujba religioasă se desfăşoară în multe locuri pe lângă o apă curgătoare din zonă pentru sfinţirea apelor. La Ungheni, preotul era însoţit de doi copii care mergeau înainte şi anunţau venirea acestuia strigând Chiraleisa (din grecescul Kírie eléison, tradus în română Doamne miluiește).”
Pa partea de tradiție populară, “Amintim o practică magică mai răspândită, cea a punerii busuiocului sub pernă pentru visarea ursitului, a viitorului soţ. În alte sate (Vaidei, Bolintineni) fetele îşi punea mărgele sub pernă pentru a visa viitorul soţ. La Bobotează se încheie colindatul, iar de Sf. Ioan Botezătorul, (pe 7 ianuarie - n.r.) se organizează petreceri şi baluri pentru sărbătorirea celor care poartă numele de Ioan, nume destul de răspândit la români. Unele credinţe de Bobotează sunt legate de mersul vremii, astfel se spune că de acum ziua creşte atât cât sare cocoşul”, mai spun etnografii de la Muzeul Județean Mureș.
Așadar, la noapte, fetele nemăritate își pot visa ursitul.