Lunile trecute, Finanţele au fost nevoite să refuze de trei ori randamentele cerute de bănci pentru certificatele de trezorerie şi obligaţiunile de stat, din cauza nivelului ridicat. Ultima licitaţie eşuată a avut loc ieri.
După ce la începutul lui mai statul plasa bonduri pe 12 luni la un randament de 5,02% pe an, nivelul solicitat acum de bănci, de peste 6%, reprezentând un cost cu circa 20% mai mare, pare exagerat Finanţelor. Odată cu înteţirea crizei politice, băncile au considerat însă că şi riscul de ţară creşte, ceea ce le determină să taxeze mai mult statul.
După ce ieri Finanţele au refuzat ofertele băncilor pentru o licitaţie la 12 luni analiştii ING Bank scriu că băncile aşteptau randamente uşor peste 6,1% pe an, volumul anunţat al emisiunii fiind de 0,5 miliarde de lei.
"Administratorii datoriei publice au anulat emisiunea de bonduri, pentru a treia oară în acest an. Finanţele ar putea continua să respingă ofertele băncilor, dar beneficiile acestor decizii sunt limitate, din cauza înăspririi condiţiilor de lichiditate din piaţă (ca efect al intervenţiilor BNR pe piaţa monetară, dar şi al deciziilor luate recent de banca centrală cu privire la injecţiile de lichiditate), incertitudinii politice şi contextului economic, în care investitorii încearcă să îşi limiteze pe cât posibil expunerea", scriu specialiştii ING în raportul lor zilnic.
Din mai până în august randamentele la care statul a plasat bondurile pe 12 luni au crescut cu 0,89% (dacă luăm în calcul nivelul randamentului mediu la ultima licitaţie reuşită, pe o scadenţă de doar opt luni), ceea ce înseamnă că statul a plătit cu circa 900.000 de lei în plus pentru fiecare sută de milioane plasată către bănci.
Dacă randamentele depăşesc valoarea de 6%, atunci costul suplimentar pentru fiecare 100 de milioane de lei plasate trece de un milion de lei, pentru o singură licitaţie, cu valori cuprinse între 500 şi 700 de milioane de lei, cum au fost cele recente, statul plătind deci câte 5-7 milioane de lei în plus.
Recomandările noastre
