Evenimentul Zilei > Social > Noul Cod Civil, între drepturi pentru morţi şi taxă pentru uituci
Noul Cod Civil, între drepturi pentru morţi şi taxă pentru uituci

Noul Cod Civil, între drepturi pentru morţi şi taxă pentru uituci

Divorţurile se vor pronunţa şi la notar, decedaţii vor avea dreptul la imagine. Preaviz de două luni între chiriaşi şi proprietari.

Noul Cod civil stabileşte clar că interceptările telefonice fără acord, înregistrările audio sau video într-un spaţiu privat, urmărirea vieţii private, anchetele sau dezvăluirile despre viaţa intimă sunt considerate, începând de la 1 octombrie, "atingeri ale vieţii private".
Lista interdicţiilor
Astfel, sunt definite ca încălcări aduse vieţii private "interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări; captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul acesteia; difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal; ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege", se arată în articolul 74 al noului Cod C ivil.
Alte incriminări
Mai mult, sunt considerate "atingeri ale vieţii private" difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau reportaje privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză.
Acelaşi regim o să aibă şi difuzarea de imagini privind o persoană aflată la tratament în spital, detaliile despre starea de sănătate a acesteia, diagnosticul, inclusiv rezultatul autopsiei. Acestor norme, li se adaugă ca făcând parte din aceeaşi categorie a "atingerii vieţii private" şi "utilizarea, cu rea-credinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparţin".
Dreptul la imagine
Dreptul la propria imagine este reglementat de un alt articol care prevede că "orice persoană are dreptul la propria imagine". În acest sens, o persoană "poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri".
Despre morţi, numai de bine
Un alt pasaj controversat se referă la aşa numitul respect datorat persoanei şi după decesul său. Articolul 79 din viitoarea lege interzice "atingerea memoriei persoanei decedate" printr-un enunţ ferm: "Memoria persoanei decedate este protejată în aceleaşi condiţii ca şi imaginea şi reputaţia persoanei aflate în viaţă".
Ascultarea copilului la divorţ
O altă noutate a Codului Civil care va intra în vigoare peste trei săptămâni este articolul care reglementează "ascultarea minorului care a împlinit vârsta de 10 ani " în cazul divorţului dintre părinţi. Astfel, articolul 139 stabileşte că "instanţa de tutelă nu poate hotărî fără ascultarea minorului, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani". "Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere şi a primi orice informaţie, potrivit cu vârsta sa, de a-şi exprima opinia şi de a fi informat asupra consecinţelor pe care le poate avea aceasta".
Logodna nu-i condiţie pentru căsătorie
Noul Cod civil al României reglementează şi încheierea logodnei, care nu este supusă niciunei formalităţi şi poate fi dovedită cu orice mijloc de probă, nefiind o condiţie pentru căsătorie. Astfel, "logodna este promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria" şi "încheierea căsătoriei nu este condiţionată de încheierea logodnei (…) aceasta se poate încheia doar între bărbat şi femeie". În cazul ruperii logodnei, darurile pe care logodnicii le-au primit cu ocazia evenimentului se restituie.
Despăgubiri în cazul ruperii logodnei
Cel răspunzător de ruperea logodnei poate fi obligat să plătească despăgubiri în interval de un an de la incident. Astfel, legea stabileşte că "partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei".
Mai mult, "partea care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligată la despăgubiri în condiţiile arătate". În acelaşi timp, noul Cod Civil prevede că, pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul.
INTERDICŢII
Preavize pentru chiriaşi şi proprietari
Noul Cod Civil aduce modificări şi în ceea ce priveşte relaţia chiriaş – proprietar. În cazul închirierii de imobile, dacă în contract nu s-a stabilit o durată anume, chiriaşul poate pleca din respectivul loc numai după un termen de preaviz "care nu poate fi mai mic decât sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei".
În sens invers, locatarul poate denunţa unilateral contractul de chirie, prin notificare, "cu respectarea unui termen de preaviz care nu poate fi mai mic de 60 de zile, dacă intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este de o lună sau mai mare de 15 zile, dacă intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este mai mic de o lună". Dacă închirierea este pe durată determinată, "locatarul poate denunţa unilateral contractul prin notificare, cu respectarea unui termen de preaviz de cel puţin 60 de zile".
Notarii publici, excluşi de la drepturile litigioase
În acelaşi timp, capitolul rezervat interdicţiei de a cumpăra drepturi litigioase a fost completat de grefieri, executori, notari publici şi practicieni în insolvenţă.
"Sub sancţiunea nulităţii absolute, judecătorii, procurorii, grefierii, executorii, avocaţii, notarii publici, consilierii juridici şi practicienii în insolvenţă nu pot cumpăra, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea", se arată într-un articol al noului Cod Civil.
Dreptul la informare
Fiecare soţ poate să îi ceară celuilalt să îl informeze cu privire la bunurile, veniturile şi datoriile sale
"Memoria persoanei decedate este protejată în aceleaşi condiţii ca şi imaginea şi reputaţia persoanei aflate în viaţă”
Noul Cod Civil

VETO
Căsătoriile interzise
Noul Cod civil interzice căsătoria dintre persoane de acelaşi sex, nerecunoscând nici căsătoriile încheiate în străinătate. Astfel, "este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex", iar "căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România".
Şi cazurile de căsătorie fictivă sunt tratate în noul Cod Civil. Astfel, "căsătoria încheiată în alte scopuri decât acela de a întemeia o familie este lovită de nulitate absolută". Totuşi, nulitatea mariajului dispare în momentul în care, "până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, a intervenit convieţuirea soţilor, soţia a născut sau a rămas însărcinată ori au trecut 2 ani de la încheierea căsătoriei". Printre sarcinile soţilor regăsim îndatorirea de a locui împreună.
Pentru a locui separat este nevoie de "motive temeinice". În acelaşi timp, "un soţ nu are dreptul să cenzureze corespondenţa, relaţiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt soţ". Dacă soţii se decid să divorţeze de comun acord şi nu au copii, procedura se poate desfăşura pe cale administrativă sau în faţa notarului. Cererea de divorţ se depune de către soţi împreună, iar ofiţerul de stare civilă eliberează certificatul de divorţ.
MODIFICĂRI
Potrivit noilor norme, persoana care îşi recuperează bunul găsit de altcineva este obligată să plătească o recompensă de 10% din valoarea acestuia
În noile prevederi se arată că în cazul în care o persoană este dispărută şi există indicii că a încetat din viaţă, aceasta poate fi declarată moartă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, dacă au trecut cel puţin doi ani de la data primirii ultimelor informaţii despre ea.
Cazurile speciale sunt reglementate într-un articol separat în sensul "că cel dispărut în împrejurări deosebite, cum sunt inundaţiile, cutremurul, catastrofa de cale ferată ori aeriană, naufragiul, în cursul unor fapte de război sau într-o altă împrejurare asemănătoare, ce îndreptăţeşte a se presupune decesul, poate fi declarat mort, dacă au trecut cel puţin şase luni de la data împrejurării în care a avut loc dispariţia".
Bunurile găsite
Un capitol distinct este alocat situaţiei bunurilor găsite în locurile publice. Astfel, dacă bunul a fost descoperit într-un loc public, el va fi predat, pe bază de proces-verbal, persoanei care deţine un titlu asupra locului respectiv. În termen de trei zile de la data preluării bunului pierdut, această din urmă persoană este obligată să îl predea, pe bază de proces-verbal, poliţiei din localitate.
Dreptul la recompensă
În cazul bunurilor cu valoare comercială restituite către proprietari, acesta este obligat să plătească găsitorului o recompensă reprezentând a zecea parte din preţ sau din valoarea actuală a bunului. Dacă proprietarul a făcut o ofertă publică de recompensă, găsitorul are dreptul de a opta între suma la care s-a obligat proprietarul prin această ofertă şi recompensa fixată de lege ori stabilită de către instanţa judecătorească. "
Diluarea" ordinului dat de superior
Un alt articol extrem de important stabileşte faptul că, ducerea la îndeplinire a unui ordin al superiorului nu înlătură răspunderea celui care execută ordinul, dacă acesta din urmă poate să îşi dea seama de caracterul ilegal al faptei săvârşite. "Îndeplinirea unei activităţi impuse ori permise de lege sau ordinul superiorului nu îl exonerează de răspundere pe cel care putea să îşi dea seama de caracterul ilicit al faptei sale săvârşite în asemenea împrejurări".
Preţul fictiv
Preţul ficticv şi preţul derizoriu sunt alte capitole tratate în noul cod. Aşadar, pentru început se stabileşte că "vânzarea este anulabilă atunci când preţul este stabilit fără intenţia de a fi plătit" şi " vânzarea este anulabilă când preţul este într-atât de disproporţionat faţă de valoarea bunului, încât este evident că părţile nu au dorit să consimtă la o vânzare".
Transport numai cu loc
În cazul contractelor de transport, noul Cod Civil stabileşte clar faptul că "transportatorul este obligat faţă de călător să pună la dispoziţia acestuia un loc corespunzător legitimaţiei sale de călătorie" şi că "transportatorul răspunde pentru moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii călătorului".
Animalele nerevendicate revin în proprietate
Un alt capitol stabileşte regulile prin care un animal domestic poate intra în proprietatea altei persoane. "Ani ma lele domestice rătăcite pe terenul altuia îi revin acestuia din urmă dacă proprietarul nu le revendică în termen de 30 de zile de la data declaraţiei făcute la primărie de către proprietarul terenului", se arată într-un capitol al noului Cod Civil.
2 ani
vor fi suficienţi pentru a declara decedată o persoană dispărută

CRITICI
Libertatea de exprimare şi dreptul la imagine

Actualul Cod Civil al României este dezvoltat pe "scheletul" Codului Civil al lui Alexandru Ioan Cuza, intrat în vigoare în 1865. În 2009, când acest act normativ a fost pus în dezbatere publică, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, arăta: "Codul Civil de pe vremea lui Cuza a reprezentat matricea juridică în care societatea românească a păşit irevocabil către lumea modernă, dar mai mult de trei sferturi din cuprinsul acestui Cod este abrogat sau depăşit de realităţi".
Moartea pamfletului
În acelaşi timp, lansarea acestor proiecte în dezbatere publică nu a fost lipsită de critici vehemente din partea mai multor organizaţii non-guvernamentale. De exemplu, capitolul cu referire la "utilizarea, cu reacredinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparţin" este prea vag.
"În cazul unui pamflet este oare suficient să considerăm că e vorba de bună credinţă pe motiv că se produce o critică de interes public, sau se poate considera că utilizările numelui, imaginii, vocii sau asemănării sunt facute pentru a discredita persoana, deci cu rea credinţă pentru interesele acesteia, chiar dacă discreditarea ar putea să o corijeze sau să fie de interes public"?, se întreabă Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale.
Jurnaliştii în vizor?
Agenţia de Monitorizare a Presei arată că în capitolul "apărarea drepturilor nepatromoniale" , ce vorbeşte despre faptul că, "orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private(…)" Ministerul Justiţiei ar viza activitatea jurnalistică.
POZIŢIE. Mircea Toma, preşedintele ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei  FOTO:CODRIN PRISECARU
Într-adevăr, Codul prevede că persoana ale cărei drepturi au fost încălcate poate cere oricând instanţei interzicerea săvârşirii faptei ilicite, interzicerea pentru viitor, sau obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare: "De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile".
Organismele semnatare reproşau ministerului faptul că noul Cod Civil nu face nicio referire la buna-credinţă a jurnalistului, "premisă de bază şi temei de apărare în practica Curţii Europene a Drepturilor Omului.
În plus, introducerea posibilităţii de a fi dat în judecată pentru atingerea memoriei persoanei decedate este o prevedere excesivă, care nu are alt rol decât acela de a împiedica dezbaterea liberă a unor chestiuni de interes public", se arată în protestul public iniţiat de Agenţia de Monitorizare a Presei.
Lipsa alternativelor
Cele 19 organizaţii care au semnat protestul au acuzat lipsa de transparenţă în promovarea acestor norme. Ele au arătat că pentru alegerea unor soluţii durabile nu s-au elaborat mai multe variante posibile.
"În versiunea sa actuală, proiectul de Cod Civil va reduce munca de presă la difuzarea de informaţii şi declaraţii car au fost aprobate în mod explicit de către cei care le furnizează. Reglementările propuse în articolele ce se referă la protecţia datelor ar determina, de asemenea, în mod grav dreptul la protejarea surselor, care reprezintă fundamentul jurnalismului de investigaţie", arăta la momentul publicării acestor coduri, Transparency Internaţional România.
CITIŢI ŞI:

  • Noul Cod Civil: Logodnă la 16 ani, cu încuviinţarea părinţilor
  • Părinţii care divorţează vor avea custodia comună a copiilor. Vezi ce spune noul Cod Civil despre căsătoria între persoane de acelaşi sex
Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: