Aproximativ 174 de localităţi din Moldova şi Maramureş au fost răvăşite de furia unor viituri cum se întâlnesc o dată la un secol. Prăpăd. Sub acest cuvânt ar putea fi rezumate efectele revărsărilor de ape din nordul ţării, cel puţin dacă ţinem cont de concluziile primului bilanţ oficial al situaţiei din cele şapte judeţe afectate: Suceava, Iaşi, Botoşani, Neamţ, Satu- Mare, Maramureş şi Sălaj. "Lista neagră" începe cu cel puţin cinci morţi, aproape 13.000 de persoane evacuate şi alte câteva sute izolate în cele 174 de localităţi răvăşite de furia apelor.

Peste aceste cifre seci, stă însă şocul statisticilor: experţii spun că marile râuri din nord cunosc asemenea debite doar o dată la un secol sau chiar mai rar. Iar în ceea ce priveşte râul Suceava, evenimentul e şi mai rar, o asemenea revărsare fiind aşteptată doar o dată la 500 de ani.

Însă dincolo de bilanţuri şi statistici, care ne mai îndeamnă la comentarii, se întinde o mare de durere, a oamenilor care şi-au văzut agoniseala de-o viaţă înecată pe loc sau, mai rău, pe cei dragi smulşi de lângă ei de torentele dezlănţuite. Reporterii EVZ, prezenţi în zonele afectate, au fost martorii unor scene de un tragism care depăşeşte orice închipuire.

POTOPUL BIBLIC DIN SUCEAVA „L-am găsit pe tata plutind“

Cu gândul la Potopul biblic, bă- trânii din localităţile sucevene Horodnicu de Sus şi Ţibeni se gândesc că păcatele lor au provocat inunda- ţiile care le-au adus nenorocirea.

„Maică, semnele erau peste tot, ştiam că va veni prăpădul. Câinii au urlat toată noaptea, iar animalele din ogradă făceau gălăgie. Credeam că pământul se va cutremura, însă apele s-au răzvrătit împotriva noastră. Asta este porunca Domnului, care a vrut să ne spele păcatele“, îşi pune mâinile în cap Domnica Amariei, considerată de localnicii din Horodnicu înţeleapta satului.

Sâmbătă, în doar o oră, Horodnicu de Jos a căzut pradă furiei râului Topliţa, apa ajungând la jumă tate de metru şi intrând în locuinţ e. Zeci de localnici, printre care copii şi femei gravide, au ră- mas izolaţi. „Vedeai bieţii oameni cum stau pe acoperiş de frica viiturii. Pompierii nu au putut ajunge imediat la ei cu şalupele pentru că apele erau mult prea învolburate. Au adus aici şi motopompe, dar ce erau să facă dacă apa era cât vedeai cu ochii“, rememorează un poliţist trimis să întrerupă circulaţia către localitate.

„Am urcat şi animalele în pod şi am început să ne rugăm“

Şi la Ţibeni oamenii sunt disperaţi, uzi din cap până în picioare, flămânzi. De vineri stau în podurile caselor şi privesc fără speranţă spre norii negrii de deasupra lor. Vineri, în ziua în care puhoaiele le-au înghiţ it satul, au dus tot ce au putut în pod. Animale, mobilă, aparatură electrocasnică. Mărturisirile lor sunt terifiante.

„Eu şi copiii am dormit la o soră de-a mea, în capul celălalt de sat. Soţul a rămas acasă, aici, şi a dormit pe o placă în baie... A rămas să păzească, că am înţeles că la alte case s-a furat. Avem aproape două zile de când nu dormim. Bine că am reuşit să salvăm copiii. Ei sunt cea mai mare avere a noastră. Îi mulţumim lui Dumnezeu că suntem în viaţă şi îl rugăm să ne lase măcar cu atâta“, mărturiseşte Doina Voiasciuc.

 În dimineaţa în care puhoaiele au inundat Ţibeniul, în podul casei familiei Bălan se rugau la unison peste 20 de suflete, dintre care 15 erau copii. „Am urcat şi animalele în pod şi am început să ne rugăm“, povesteşte Aurelia Bălan. Pentru că nu aveau de mâncare, iar copiii erau flămânzi, femeia şi-a riscat viaţa şi a plecat prin apă adâncă de aproape un metru şi jumătate.

„Am mers prin apă şi m-am dus până la magazinul din sat... am vrut să iau pâine, dar nu era, şi am luat un salam... tot în pod dormim... Suntem disperaţi“, îi dau lacrimile Aureliei Bălan.

Familia Domşa a plecat de acasă, sâmbătă seară, după ce autorităţile au dat alerta de evacuare. Era anunţată o viitură puternică pe râul Suceava, iar zeci de gospodării se aflau în cale. De teamă să nu-şi piardă chiar toată agoniseala, Petru Domşa, soţia şi copiii au luat toate animalele din grajd şi au urcat pe un deal.

Până spre miezul nopţii au stat cu toţii în jurul unui foc. La un moment dat, Petru Domşa a dispărut, iar pentru că nu mai dădea niciun semn, fiii săi au început să-l caute. „Am luat lanterne şi am căutat peste tot. Ne-au ajutat şi oamenii din sat, am strigat după el, dar nimic. Abia când s-a luminat de zi ne-a spus cineva că l-a văzut mergând pe lângă o căpiţă de fân. Am mers în acea direcţie şi l-am găsit pe tata plutind pe apă“, îşi spune durerea Ilie Domşa, unul dintre băieţii bătrânului.

„Am rupt-o la fugă şi nu m-am mai uitat în spate“

„Imaginaţi-vă un coşmar, în care vă vedeţi în casă cu copiii, iar la un moment dat, un val de mii de metri cubi de apă vă rupe fără milă zidurile casei şi ia pe sus agoniseala de-o viaţă. Eu mă pregăteam să le dau fetelor să mănânce. Fata cea mare era în curte şi am auzit-o cum striga: «Mami, vine apa!». Din deal a venit prăpădu’ şi a măturat tot ce i-a stat în cale. Am luat copiii, am rupt-o la fugă şi nu m-am mai uitat în spate“, ne-a relatat şi Doina Arinei, din satul Ţibeni, coşmarul prin care a trecut.

Familia Arinei trebuie să o ia de la zero. Tot ce a mai rămas din curtea lor sunt nămolul, zidurile casei prăbuşite şi câteva boabe de grâu din recolta acestui an.

„Ne-au mai rămas două din cele 25 de găini, porcul s-a înecat, toţi sacii de grâu s-au dus odată cu apa. De casă, ce să mai spun... e la pă- mânt. Am rămas fără nimic. Fata cea mică, Nicoleta, din toamnă, trece în clasa a V-a. Plânge întruna că nu mai are cărţi şi caiete. Mi se rupe sufletul“, spune femeia. În zonă plouă în continuare, cotele râului Suceava, care traversează şi satul Ţibeni, nu scad, astfel că apa scoasă din casele oamenilor este la loc până a doua zi. (Mihaela Stănciucu, Sergiu Rusu)

PUTNA. Ruperea podului a lăsat sute de familii izolate de lume

ŢIBENI. Străzile localităţii arată ca după potop

MARAMUREŞ Apele revărsate au făcut trei victime

Trei morţi, un dispărut, peste o sută de persoane evacuate, zeci de turişti blocaţi pe Valea Vaserului şi aproape 1.000 de gospodării distruse. Pe scurt, bilanţul inundaţiilor care au afectat în ultimele zile nordul judeţului Maramureş. Încă de joia trecută, râurile din zonă s-au umflat, însă punctul maxim al viiturii s-a înregistrat în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când râurile Vişeu, Ruscova, Iza şi Tisa şi-au depăşit cotele maxime.

Prăpăd pe Valea Vaserului Cea mai gravă situaţie s-a înregistrat în zona Vaserului, unde un adolescent a fost luat de ape, iar o femeie şi doi copii au murit într-o casă de lemn peste care s-a surpat pământul. Tot pe Valea Vaserului, 192 de turişti, dintre care 15 erau copii, au fost surprinşi de ape în timp ce se plimbau cu Mocăniţa şi au rămas izolaţi. Un elicopter al MIRA s-a deplasat ieri în zonă pentru a le furniza turiştilor izolaţi hrană, apă şi foi de cort. „Zece dintre turiştii surprinşi de ape au coborât ieri singuri spre Vişeu, fără să mai aştepte echipele de intervenţie“, susţine Dan Bucş, purtător de cuvânt al Prefecturii Maramureş.

În satul Teceu, care în urmă cu opt ani a fost aproape distrus în totalitate de râul Tisa, autorităţile au evacuat 280 de gospodării, existând riscul producerii unui al doilea val de viitură. Tot din cauza apelor revărsate ale râului Tisa, 58 de persoane care se aflau în trenul accelerat de pe ruta Sighetul Marmaţiei-Vişeu au rămas izolate în localitatea Crăciuneşti, până aseară, când au fost aduse la Vişeu de Sus.

Pe de altă parte, autorităţile din Borşa au fost nevoite să execute, sâmbătă seară, o serie de breşe într-o haldă de steril supraîncărcată de apă, astfel încât oraşul să nu fie afectat de o viitură. În schimb, apa plină de steril (pulberi de metale grele din exploatările miniere deja închise - n.r.) a ajuns în râurile Cisla şi Vişeu. (Alexandru Ruja)

VORBE PE BURTA GOALĂ

Politicienii, inclusiv şeful statului şi primul-ministru, au vizitat zonele sinistrate

Locuitorii afectaţi de inundaţii au fost consolaţi şi încurajaţi de miniştri, premier, ba chiar şi de şeful statului, sosiţi prompt la locul dezastrului. Cu toate acestea, ajutoarele promise nu sosiseră încă ieri după-amiază, a reclamat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

Printre primii sosiţi la locul dezastrului au fost ministrul administraţ iei şi internelor, Cristian David, şi ministrul mediului, Attila Korodi, care au descins sâmbă tă, în jurul prânzului, la Ţibeni, judeţul Suceava.

Prompt s-a dovedit şi ministrul educaţiei, Cristian Adomniţ ei, care şi-a justificat prezenţa prin faptul că este parlamentar de Iaşi şi candidat la toamnă pentru un nou mandat. Sâmbătă după- amiază, în mijlocul sinistraţilor din Vicovu de Jos (Suceava) a aterizat şi şeful statului, Traian Băsescu. Acesta a inspectat zonele inundate alături de Gheorghe Flutur şi a făcut o evaluare a situaţiei, într-o şedinţă ad-hoc a Comitetului pentru situaţii de urgenţă, împreună cu miniştrii David şi Korodi. „Nu sunteţi singuri şi vă asigur că vă vom ajuta să vă refaceţi casele“, le-a spus Băsescu vicovenilor. Preşedintele nu a părăsit judeţul Suceava înainte de a convoca, la Rădăuţi, o reuniune a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, la care au participat şi miniştrii internelor şi mediului, Cristian David şi Atilla Korody. A doua zi, ieri, Traian Băsescu s-a deplasat şi în zonele afectate din Maramureş.

Duminică, a ajuns la Vicovu de Jos şi premierul Tăriceanu. După ce a survolat zonele inundate, premierul a promis ajutoare, dar a criticat lipsa de implicare a localnicilor în acţiunile de limitare a efectelor inundaţiilor.

Chiar la plecarea lui Traian Băsescu din Vicov s-a petrecut un incident în urma căruia trei jurnalişti suceveni au fost la un pas să-şi piardă viaţa.

Un fotoreporter de la cotidianul local „Crai Nou“ şi doi corespondenţi de la Realitatea TV au căzut într-un canal acoperit de apă. Localnicii au reacţionat rapid şi le-au sărit în ajutor. (Sergiu Rusu)

CONCURENŢĂ

Cine-i primul la dezastre?

Şi la precedentele dezastre naturale - inundaţiile din Banat, Vadu Roşca (Vrancea), Arbore (Suceava) şi Rast (Dolj) - s-a manifestat o concurenţă a descinderilor efectuate de Traian Băsescu şi Călin Popescu-Tăriceanu în zonele sinistrate. Podul de la Mărăcineni (Buzău) - distrus de ape - a ajuns în topul vizitelor prezidenţiale. Traian Băsescu se angajase că va fi reconstruit într-un termen fix; ca atare, a făcut inspecţii regulate. (Sergiu Rusu)

RAPID. Ca la toate inundaţiile de până acum, Traian Băsescu a ajuns înaintea premierului Călin Popescu-Tăriceanu

NEMULŢUMIT. Călin Popescu-Tăriceanu i-a criticat pe localnicii din Nordul Moldovei pentru lipsa de implicare în atenuarea efectelor inundaţiilor

VIITURA SECOLULUI

Prutul şi Siretul s-au umflat cât Dunărea

Viituri ca acelea produse zilele acestea, pe râurile din nordul ţării, se vor mai întâlni abia peste sute de ani, după cum apreciază hidrologii. Prutul şi Siretul, două râuri care nu speriau nici măcar copiii ce se bălăceau vara, au ajuns să se umfle precum Dunărea. Apa Sucevei a avut debite nemaîntâlnite vreodată pe acest râu.

Specialiştii au prelungit ieri avertizarea de inundaţii - cod roşu pentru porţiuni din râurile Suceava, Siret, Prut şi Tisa, care ameninţă şi astăzi judeţele Bacău, Suceava, Iaşi, Botoşani şi Neamţ. „Viitura va mai dura cam două zile pe Siret şi cam cinci zile pe Prut“, a declarat ieri Petre Stanciu, directorul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

Stanciu a menţionat că cele două fluvii izvorăsc din Ucraina, locul de unde au şi venit viiturile spre România. „Pe râul Suceava avem cea mai gravă situaţie, o astfel de viitură se produce o dată la 500 de ani. Siretul va mai avea o asemenea viitură peste 200 de ani, iar Prutul va atinge un nivel asemănător într-o sută de ani“, a declarat Stanciu, precizând că debitele sunt comparabile cu cele ale Dunării. Conform directorului INHGA, viitura nu se va stinge aici, iar următoarele oraşe vizate de furia apelor sunt Roman şi Paşcani.

Cod roşu pe Tisa, Prut şi Siret

Avertizarea cod roşu (depăş irea cotelor de pericol) vizează râul Tisa - pe porţiunea dintre vărsarea Izei şi ieşirea din ţară, râul Suceava - de la Iţcani până la vărsarea în Siret, râul Siret - de la intrarea în ţară până la Drăgăneşti, judeţul Bacău şi Prutul - de la Rădăuţi Prut până la barajul Stânca Costeşti. „În următoarea perioadă zonele vulnerabile sunt Drăgeşti pe Siret, Prutul superior, până la intrarea în Lacul Stânca Costeşti. Mai este vulnerabilă şi Tisa, pentru că în acea zonă încă mai plouă, iar cotele de inundaţii au fost depăşite pe Vişeu şi Iza, la vărsare“, a precizat hidrologul Elena Anghel, pentru Realitatea TV.

Pe de altă parte, datele Administraţiei Naţionale de Meteorologie arată că în următoarele zile vremea se va mai calma şi nu va mai ploua decât izolat. Harta riscului, abia în 2009 După inundaţiile din 2005, Executivul a realizat un plan de măsuri şi o strategie naţională de management a riscului la inundaţ ii. Hărţile de hazard şi cele de risc, care ar ajuta autorităţile, şi implicit populaţia în astfel de situaţii delicate au însă termen final de elaborare 31 decembrie 2009. Până atunci, apele lovesc fără ţintă şi fără să aştepte autorităţile. (Raluca Curteanu)

ŞTIRE ACTUALIZATĂ LA ORA 11:21

Coşmarul se prelungeşte

Hidrologii au anunţat astăzi că se prelungeşte codul roşu pentru râurile Tisa, Siret şi Prut. De asemenea, codul portocaliu rămâne valabil pe râurile Vişeu, Bistra şi Suceava, în timp ce pe râurile Bistriţa, Moldova, Jijia, Başeu, Vaslui şi Bârlad este cod galben. 

Judeţele ameninţate de viituri în acest caz sunt Bacău, Suceava, Iaşi, Botoşani şi Neamţ.

Avertizarea cu cod roşu a intrat în vigoare, vineri, la ora 13:00. Atenţionarea cod roşu pentru râul Vişeu a fost emisă, ieri, la orele 2:00 şi este valabilă până la orele 16:00.

"Deşi vârful viiturii a trecut ieri la orele 16:00 - 18:00 pe secţiunea Lespezi, cu valoare de 1855 metri cubi, încă şi în acest moment nivelurile sunt peste cotele de pericol. Riscul este în continuare foarte mare. Din această cauză se menţine cod roşu pe Siret, aceasta este sector critic, respectiv aval de secţiunea Lespezi până la Drăgeşti. De asemenea situaţie critică avem în continuare pe Prut, amonte de acumularea Stânca Costeşti, suntem la vârf de viitură, suntem la nivelurile maxime, practic suntem cu mult peste situaţia de pericol şi situaţia se va menţine şi în cursul zilei de azi", a precizat pentru Realitatea hidrologul Marius Mătreaţă.

ŞTIRE ACTUALIZATĂ LA ORA 16:49

Localităţi fără curent în Suceava, Neamţ, Iaşi şi Botoşani

E.ON Moldova a anunţat astăzi că sunt în continuare probleme în alimentarea cu energie electrică în 18 localităţi din Suceava, Neamţ, Iaşi şi Botoşani, 14 linii de tensiune şi 126 de posturi de transformare fiind afectate.

"Peste 20 de echipe E.ON Moldova Distribuţie, precum şi firme care execută lucrări pentru noi, intervin, acolo unde este posibil, pentru remedierea avariilor şi reluarea alimentării. În multe din zonele cu avarii nu se poate interveni deocamdată din cauza căilor de acces impracticabile", se arată în comunicatul de presă, potrivit Realitatea. BILANŢ Prăpădul, în cifre

> 5 morţi şi un dispărut în zona Maramureşului;

> 174 de localităţi afectate, în 7 judeţe;

> 12.862 de persoane au fost evacuate.

> 70 de locuinţe distruse;

> 2.617 case, 9.260 de gospodării şi 6.229 de fântâni au fost afectate de inundaţii;

> 40 de localităţi au rămas fără curent electric;

> 200 de turişti au rămas izolaţi pe Valea Vaserului;

> Inundaţiile au lovit şi Ucraina vecină, unde bilanţul este de 13 morţi, dintre care 5 copii, şi 6.700 de evacuaţi. (Raluca Curteanu)

TURISM LA APĂ Pensiunile, în pagubă

Inundaţiile din Maramureş şi Bucovina îi lovesc pe proprietarii de pensiuni tocmai când spaţiile de cazare erau ocupate în proporţie de peste 80%. „Pensiunile sunt pline vara şi în perioada sărbătorilor, când se realizează circa 60% din cifra de afaceri“, afirmă Cristina Partal, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC). Potrivit lui Partal, zonele afectate sufereau deja din cauza infrastructurii proaste, care-i îndepărta în special pe turiştii străini. (Teodora Trandafir) A contribuit Eugenia Mihalcea

VEZI GALERIE FOTO