După ce laboratoarele Germaniei au confirmat că opozantul Kremlinului, Alexei Navalnîi, a fost otrăvit cu Noviciok, Angela Merkel este presată să declanșeze „opțiunea nucleară”: oprirea gazoductului strategic Nord Stream 2.
Lansat în 2011, Nord Stream 2 a căpătat statut de proiect energetic cu mize geostrategice determinante. Lung de peste 1200 km, gazoductul va aduce 55 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe an în Europa, via Marea Baltică, ceea ce va permite dublarea capacității gazoductului Nord Stream 1, operațional din 2012.
Gazoductul pleacă din regiunea Ust- Luga (Sankt-Petersburg) și ajunge în Greifswald (Germania)
Nord Stream 2 se află sub sancțiuni americane și sub criticile mai multor țări europene.
Fecioria occidentalilor în fața lupului de la Kremlin trebuie nuanțată. Întâi de toate că Vestul, în special Germania, nu face de ieri de azi afaceri energetice cu Rusia.
După scandalul Navalnîi, se acreditează teza că numitul Vladimir Vladimirovici Putin a impus proiectul Nord Stream 2 cu tancurile.
Care în loc de țeavă aveau o conductă cu gaz din care ieșea însuși Alexei Miller, boss-ul Gazprom.
Este util de amintit, măcar din când în când, că acest proiect, al cărui proprietar este Gazprom, este cofinanțat în proporție de 50% de floarea cea vestită a companiilor energetice europene: două germane, Uniper și Wintershall (filială a BASF) , una austriacă, OMV, una anglo-olandeză, Shell, și una franceză, Engie.
Asta ca europenii să nu fie confundați cu un grup emo care așteaptă să fie linșat și care se uită neputiincios cum mujicii lui Putin sudează țevi cap la cap.
Șantierul Nord Stream 2 , al cărui buget se apropie de 10 miliarde de euro, este aproape terminat dar lucrările au fost întrerupte, ca urmare a sancțiunilor americane.
Statele Unite, cu Donald Trump la amplificator, au denunțat proiectul și au cerut Germaniei abandonarea lui, invocând „dependența energetică” a Berlinului de gaz rusesc și influența crescândă a Rusiei.
Bineînțeles, poziția americană este departe de a fi una dezinteresată. Nu din cauza „dependenței” Germaniei are Casa Albă insomnii: Statele Unite, important producător de gaze, duc mai nou o politică ofensivă de căutare de noi piețe, cu Europa în cătare.
Americanii furnizează gaz natural lichefiat (LNG) iar în Germania se află în construcție terminale pentru LNG (ele există deja în țări precum Polonia sau Lituania).
În cursa pentru LNG se află și gigantul rus Novatek, implicat în numeroase proiecte de terminale, împreună cu altă companie occidentală, Total.
Germania, pentru care energia nucleară a devenit o lucrătură a diavolului, este principalul consumator european de gaz rusesc.
În plus, primind direct gaz din Rusia, Berlinul nu va mai plăti taxe de tranzit Ucrainei, Belarusului și Poloniei.
Și se va poziționa ca principal hub de gaz din Europa. Din țară consumatoare, va deveni o țară de tranzit și de stocare de gaz rusesc către restul Europei.
Astfel că Nord Stream 2 este exemplul cel mai bun al „drujbei” dintre cel mai mare furnizor de gaz al UE și blocul comunitar, cel mai mare consumator.
Însă scandalul legat de otrăvirea – potrivit Germaniei – a opozantului Kremlinului, Alexei Navalnîi, pune acum în discuție stricarea prieteniei energetice dintre Merkel și Putin.
De ce acum? Mai mult ca sigur, nici un lider occidental nu-l cunoaște atât de bine pe Vladimir Putin decât Angela Merkel.
Angela Merkel, la fel ca și toate cancelariile occidentale, știau de multă vreme ce soartă au cei care deranjează Kremlinul.
Până la Navalnîi, lista indezirabililor, a celor asasinați sau scoși din joc, era suficient de lungă ca să justifice înghețarea oricărui parteneriat energetic cu Rusia.
Cei care au bătut palma cu consorțiul Nord Stream (deținut în proporție de 51% de Gazprom) știau foarte bine că ceaiul nu mai are beneficele afecte antioxidante dacă este amestecat cu Noviciok.
Știa inclusiv predecesorul lui Merkel, fostul cancelar Gerhard Schroder, prieten cu Putin și președintele Consiliului de Administrație al Nord Stream 2 AG și Rosneft.
Deja mulți comentatori estimează că dosarul Navalnîi va îngheța gazul lui Putin pe conductele Nord Stream 2.
Și că este începutul sfâșitului pentru omul forte de la Kremlin: fără export energetic vital, mașina Kremlinului se va gripa.
O strategie de izolare a Rusiei de piața occidentală va transforma orice garanție a lui Putin pentru ruși în frunze uscate.
Aflată sub presiuni puternice în Germania, Angela Merkel a declarat deocamdată că este necesar un răspuns comun al UE după otrăvirea lui Navalnîi.
O acțiune comună a blocului comunitar , în coordonare cu aliații NATO, este deocamdată o opțiune teoretică.
În plus, Merkel a rămas prudentă cu vorbele în legătură cu Nord Stream 2.
„La nivel european, mulți ar fi reticenți să facă o legătură explicită între cazul Navalnîi și închiderea proiectului Nord Stream 2”, a declarat, marți, cancelarul Germaniei.
La rândul lui, ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, nu a exclus posibile măsuri împotriva Moscovei.
Dar a estimat că menținerea contactelor este în general mai eficientă decât impunerea de sancțiuni de natură să provoace urticarie părții adverse.
„Nu cunosc nici un caz în care o țară ca Rusia sau una similară să-și fi schimbat atitudinea în urma sancțiunilor”, a declarat Altmaier.
Alți observatori apreciază că Vladimir Putin mai poate salva Nord Stream 2 dacă colaborează deschis la ancheta privind otrăvirea lui Navalnîi.
Joi, Kremlinul a anunțat, ca la șah, că nu vede nici un motiv să deschidă o anchetă în cazul Navalnîi.
Pe motiv că nu are dovezi cum că acesta a fost otrăvit și nu a primit de la partea germană nici un fel de date medicale privind starea de sănătate a opozantului rus.