Renault Twingo, Citroen C4 şi Peugeot 508, cele mai proaspete game comercializate de producătorii din Hexagon, au debutat cu trac în România.

Nu e niciun secret că românilor le plac maşinile germane. Este o relaţie consolidată în acte. Constructorii teutoni au reuşit, în primul trimestru al acestui an, să le vândă compatrioţilor chiar mai multe autoturisme decât Dacia. Surprinzătoare ar putea fi performanţa producătorilor japonezi. Ei au izbutit să-şi depăşească omologii din Franţa, pe o piaţă autohtonă care a lăsat impresia că priveşte mai degrabă cu rezervă recomadările sosite din Ţara Soarelui Răsare, dar manifestă o sensibilitate "tradiţională" pentru propunerile din Hexagon.

Potrivit statisticii Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) din România, mărcile germane (şapte la număr) au comercializat 3.608 maşini (Volkswagen şi-a tras partea leului), în timp ce Dacia - 3.436. Pe poziţia a treia s-au clasat constructorii japonezi (dintre care s-au evidenţiat Toyota şi Suzuki) - cu 1.791 de unităţi.

Abia apoi au veni francezii (1.642 de maşini), talonaţi îndeaproape de americani - Ford, Chevrolet (1.306) - şi de producătorul ceh Skoda - 1.378.

Renault - în top, Citroen - în dificultate

Renault a salvat, practic, onoarea mărcilor franceze, cu aproape 1.000 de maşini vândute în primul trimestru, rezultat care i-a permis să ocupe poziţia a cincea în clasamentul general de specialitate.

La polul opus s-a situat Citroen, care n-a reuşit să comercializeze, potrivit APIA, decât 194 de autoturisme. Peugeot s-a plasat undeva, la mijloc, cu 469 unităţi.

Toate trei au fost, fără îndoială, afectate - mai mult sau mai puţin - de impactul modest avut de cele mai proaspete modele din propriile portofolii - noutăţile cu care au atacat începutul lui 2011 - Twingo, în cazul Renault, C4, la Citroen, şi 508, pentru Peugeot.

Twingo - mic şi la propriu, şi la figurat

După ce a refuzat multă vreme să importe gama Twingo, Renault a lansat, la finele anului trecut, automobilul subcompact şi în România. Autoturismul care, graţie dimensiunilor, ar putea fi aşezat fie la limita superioară a segmentului A, fie la cea inferioară a clasei B, a fost achiziţionat de numai 39 de clienţi - la mare distanţă de modelele Clio, Fluence, Megane şi Symbol - cele mai solicitate, fiecare cu vânzări de minimum 166 de unităţi.

Campionii segmentelor A şi B (mai puţin gama Logan) - Toyota Aygo şi Volkswagen Polo - au bifat 129, respectiv, 292 de unităţi vândute.

C4: schimb de generaţii ratat

Citroen a înnoit anul acesta gama compactă C4, dar, judecând după statistica oficială, ar fi putut la fel de bine să nu schimbe nimic. Pentru că, deocamdată cel puţin, palmaresul noului model este mai subţire. Cu vechea generaţie (lansată la finele lui 2004), producătorul francez reuşise, în primul trimestru al anului trecut, vânzări de 79 de unităţi. În 2011, cu noul C4 (de departe, modelul Citroen cu cel mai bun rezultat comercial) - s-a limitat la 64.

Spre comparaţie, cele două modele care şi-au disputat, până acum, supremaţia acestei clase - Volkswagen Golf şi Skoda Octavia - au reuşit rezultate de zece ori mai bune: cu 666, respectiv, 661 de unităţi comercializate.

508, discreţie aproape totală

O clasă (şi ceva) mai sus, Peugeot 508 - modelul cu care au fost înlocuite, la pachet, fostele game 407 şi 607 - a rămas şi el dator. Autoturismul, care a fost prins în statistica APIA din luna februarie, a pus în dreptul vânzărilor, până în martie inclusiv, cifra 12. Cele mai de succes modele Peugeot s-au dovedit 308 şi 3008, cu circa 100 de unităţi comercializate.

Ca reper, liderul segmentului mediu - Volkswagen Passat - s-a "înşurubat" pentru 319 contracte de achiziţie.