O ordonanţă de urgenţă cu prevederi neclare aduce persoanele fizice şi micii investitori, care doresc să-şi parceleze terenurile sau să demareze construcţii, la mâna autorităţilor locale.

Persoanele fizice şi micii investitori care solicită modificări ale Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ), pentru parcelarea unor terenuri sau pentru lucrări de extindere pe proprietăţile deţinute, obţin mai greu autorizaţiile necesare.

Situaţia a apărut după ce guvernul a emis, în februarie, o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legii privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, care are un text discriminatoriu şi abuziv, susţin unii arhitecţi şi jurişti.

Cele mai afectate de noul act normativ sunt persoanele fizice, deoarece condiţiile ca acestea să obţină o modificare a PUZ-ului sunt total neclare. Prevederi clare există doar referitor la investiţiile imobiliare mari, spune Sorin Gabrea, preşedintele Comisiei Tehnice de Urbanism a Primăriei Capitalei.

Acelaşi text, reglementări diferite

Concret, textul neclar al documentului, chiar paradoxal în unele puncte, face ca, pentru persoanele fizice şi micii investitori, aprobarea unui PUZ să devină aproape imposibilă.

Astfel, dacă la început ordonanţa prevede că proprietarul unui teren poate solicita modificarea PUZ-ului făra a limita acest drept în funcţie de amplasamentul sau suprafaţa terenului, acelaşi document, într-un alt articol, condiţionează clar "autorizarea investiţiei de elaborare a unui PUZ de către investitorul privat numai în situaţia solicitării construirii de parcuri industriale sau comerciale, hipermagazine, zone de producţie, de ansambluri rezidenţiale, infrastructură de transport sau extinderii intravilanului cu cel puţin 10.000 de metri pătraţi". Prin urmare avem un singur document care reglementează diferit acelaşi domeniu.

Mai mult, în document nu se face nicio referire la modul în care vor fi avizate solicitările de modificare a PUZ-ului în vederea parcelării unui teren deţinut.

De ce susţine Ministerul Dezvoltării noile prevederi

Reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) susţin că documentul a fost unul necesar, elaborat şi aprobat în vederea evi tării apariţiei unor situaţii deja des întâlnite, precum fragmentarea exagerată a unor parcele de la marginea localităţilor, lucru care a condus la costuri crescute pentru comunitatea locală.

Potrivit aceloraşi surse, modificările de PUZ-uri, reglementate prin prevederile legale aflate în vigoare anterior emiterii ordonanţei, au condus la creşterea gradului de poluare şi a gradului de congestie în trafic.

"Modificările legislaţiei în vigoare s-au făcut abuziv, ordonanţa neavând avizul Ministerului Justiţiei.", VICTOR VASILE, expert juridic

INADVERTENŢE

Prevederi din OUG care se bat cap în cap

Potrivit textului ordonanţei de urgenţă, anularea hotărârilor de aprobare a documentaţiilor de urbanism emise cu încălcarea prevederilor legale se cere de către prefect, în urma unei sesizări a Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Unii arhitecţi şi jurişti spun că această prevedere reprezintă un abuz, din cauză că exclude dreptul persoanelor fizice sau juridice, ca părţi vătămate, din categoria entităţilor care pot cere instanţei anularea unor hotărâri de emitere a documentaţiilor de urbanism.

O altă contradicţie apare atunci când vorbim despre cine suportă costurile modificării unui PUZ. Concret, dacă un articol prevede că elaborarea de PUZ-uri nu afectează bugetul local, altul stipulează că elaborarea lor se finanţează din bugetele locale.

Luând, de pildă, exemplul sectorului 4 din Capitală, care, potrivit lui Daniel Cărămidă, arhitect-şef al acestei unităţi administrative, nu are niciun buget alocat pentru elaborarea de PUZ-uri, putem trage concluzia că anul acesta toate cererile privind modificările de PUZ din acest sector vor fi respinse.