Două fresce impresionante descoperite la Sibiu ar putea să-i aparțină Părintelui Arsenie Boca, mare duhovnic al ortodoxiei și fost deținut politic, propus spre canonizare de Mitropolia Ardealului. Hotărârea, acceptată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, este în curs de analizare de către o Comisie specială.
Cele două fresce se află în capela „Sfântul Apostol Andrei” din incinta Grupului Şcolar de Construcţii şi Arhitectură „Carol I” și o înfățișează pe Maica Domnului cu Pruncul Iisus în brațe pe tronul împărătesc și scena „Lăsaţi copiii să vină la Mine”. Capela liceului, transformat în „Școala Normală”, a fost închisă după instaurarea regimului bolșevic sovietic și redeschisă de abia în 1990 la inițiativa Mitropolitului basarabean Antonie Plămădeală.
Deși lucrarea este atribuită în acte profesorului Costin Petrescu, este știut că sub îndrumarea acestuia absolventul de Arte Frumoase Arsenie Boca a pictat scena intrării lui Mihai Viteazul în Alba Iulia de pe cupola Ateneului Român. Perioada de lucru corespunde de asemenea: capela de la Sibiu a fost pictată în 1938, iar pictura monumentală a Ateneului a fost realizată între 1934 și 1939. Mai presus de toate stă însă stilul inconfundabil al Părintelui Arsenie Boca, care se regăsește în pictura abisdei altarului Bisericii Sfântul Elefterie cel Nou din București cu Maica Domnului și „Iisus în zeghe” sau la cunoscuta Biserică de la Drăgănescu.
„Din zdrențe slavă iar să-mi fac!”
Capela din Sibiu a fost ridicată prin grija Mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan - batjocorit de editura Humanitas într-o pseudo-biografie a Părintelui Arsenie Boca - și sfinţită în prezenţa Regelui Mihai.
Dezvăluirea privind frescele Părintelui Arsenie Boca a fost făcută de cercetătorul Florin Duțu, pasionat biograf al Sfântului Ardealului, la simpozionul „130 de ani de la naşterea lui Nichifor Crainic şi 30 de ani de la trecerea la cele veşnice a Părintelui Arsenie Boca”, organizat duminică la Biblioteca Astra din Sibiu de pr. Mihai Sămărghiţan. Copilul de țărani Ion Dobre, care avea să ajungă academician și apoi deținut politic sub bolșevici, cunoscut cu pseudonimul literar Nichifor Crainic, s-a născut pe 22 decembrie 1889 la Bulbucata, în județul Ilfov.
Florin Duțu a publicat anul acesta la Editura Floare Albă de Colț și un volum inedit al marelui apologet al ortodoxiei românești. Intitulată „Sub mască. Pribeag în țara mea”, cartea cuprinde amintirile și poeziile din pribegia gânditorului creștin, începută la 23 august 1944 și încheiată cu arestarea lui, la 24 mai 1947, urmată de condamnarea la 25 de ani de muncă silnică, pentru naționalism și anticomunism, din care a executat 15 ani de temniță grea fără nici o sentință judecătorească, fiind eliberat în 1962.
Unul din aceste poeme compuse în acei ani tulburi, când fondatorul revistei „Gândirea” se ascundea sub numele de Ion Spânu, publicat acum în premieră, este acesta: „Ajută-mi Tu, stăpân ceresc,/ Nepângărit de braț dușman/ Să’ nfășur cerul românesc/ În sarica unui cioban./ Iar codrul de-o mai fi român/ Pe creștetul de stâncă dac,/ În hăul lui am să rămân/Din zdrențe slavă iar să-mi fac!” (Odă din pribegie).
Lumea feerică de dincolo
Marele prieten al Părintelui Arsenie Boca avea să scrie despre pictura de la Drăgănescu, într-o scrisoare găsită și publicată de Părintele Gheorghe Calciu: „E o lumină de tonuri deschise către lume ca spiritul și chipul Mântuitorului coborât să ne aducă lumina de sus, ce iradiază din pictura Sfinției tale. E un stil nou, e o pictura nouă, după viziunea nouă pe care o porți în suflet. Pictura sacră e istoria în imagini a vieții Mântuitorului și a celor transfigurați de El, adică imaginea Raiului. Sfinția ta ai înțeles să faci o pictură tranfigurată în nuanțe clare și deschise, paradisiace, pentru a sugera lumea feerică de dincolo”.