Adriana Botorogeanu ar fi câștigat 2.200 de euro lunar în funcția de asistent al Vioricăi Dăncilă, în perioada în care premierul demis era europarlamentar, spun surse ale EVZ, apropiate procesului în care Liviu Dragnea contestă numirea Vioricăi Dăncilă în fruntea PSD.

Cererea lui Liviu Dragnea este formulată cu „strat” și „substrat”: fostul lider al PSD contestă validitatea alegerilor din intreiorul PSD din data de 29 iunie, dar în cadrul aceleiași cereri arată că ar exista probleme legate de angajarea Adrianei Botorogeanu ca asistentă a Vioricăi Dăncilă la Parlamentul European.

Surse apropiate procesului au explicat pentru EVZ ce anume s-ar afla în spatele acestei contestații, pe care Dragnea a făcut-o din spatele gratiilor, încă de dinainte ca acesta să exercite căile extraordinare de atac prevăzute de lege îmmpotriva deciziei de condamnare din dosarul „Angajărilor fictive” de la Protecția Copilului Teleorman.

Dragnea a fost condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare în acest dosar. Acuzația pe care procurorii i-au adus-o lui Liviu Dragnea a fost aceea că, pe vremea când acesta era la șefia Consiliului Județean Teleorman, ar fi dat dispoziție ca două angajate – Adriana Botorogeanu și Anisa Stoica – să figureze ca angajate „pe hârtie” la Protecția Copilului Teleroman, în timp ce ele își desfășurau activitatea la filiala județeană a PSD.

Acum, Liviu Dragnea arată că PSD Teleorman n-a răspuns penal alături de el pentru aceste fapte. În plus, spune liderul PSD, Adriana Botorogeanu a lucrat pentru Viorica Dăncilă atunci când acesta era europarlamentar.

Trei întrebări voia să adreseze Liviu Dragnea prin intremediul instanței către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Doi judecători de la Curtea de Apel Bucureşti au respins, joi, cererea lui Liviu Dragnea de sesizare(CJUE în dosarul în care fostul lider al social-democraţilor contestă noua conducere a PSD.

Preşedintele completului de judecată, Mihai Andrei Negoescu Gândac, a citit joi, în sala de judecată, cele trei întrebări.

Conform judecătorului, Dragnea dorea să întrebe CJUE dacă constituie sau nu o fraudă a banilor europeni activitatea unui europarlamentar care a angajat un asistent pe plan local, plătit din bani UE, dar care nu a declarat în ţară salariul real al asistentului, ci salariul minim. Dragnea mai spune că la bugetul naţional nu au ajuns impozitele calculate la salariul real virat de Parlamentul European.

Potrivit unor surse, europarlamentarul despre care vorbeşte Dragnea ar fi Viorica Dăncilă, iar asistentul angajat de aceasta pe vremea când era europarlamentar ar fi Adriana Botorogeanu, cea care apare şi în dosarul „Angajărilor fictive”, în care Dragnea a fost condamnat.

Cei doi judecători ai completului, Mihai Andrei Negoescu Gândac şi Adina Cosma, au respins cererea lui Dragnea de sesizare a CJUE, susţinând că întrebările nu sunt pertinente şi nu au legătură cu obiectul dosarului.

Tot joi, magistraţii au respins o altă cerere depusă de Liviu Dragnea, privind sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie privind art.46 alin.2 din Legea 14/2003 privind partidele politice, deoarece nici această cerere nu are legătură cu obiectul dosarului.

Liviu Dragnea nu a fost prezent în sala de judecată şi nici nu a fost reprezentat de avocata sa, Flavia Teodosiu, ci de o consilieră.

De altfel, lipsa avocatei lui Dragnea a dus la dezbateri prelungite, iar judecătorii au decis că acea consilieră nu are voie să pună concluzii pe excepţii şi nici pe fondul dosarului.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 28 noiembrie.

La începutul lunii iulie, PSD a depus la Tribunalul Bucureşti o cerere care are ca obiect „modificări acte constitutive - statut - organe de conducere”, respectiv înregistrarea în Registrul partidelor politice a modificărilor de statut şi alegerea noii conduceri, ca urmare a Congresului din 29 iunie, când Viorica Dăncilă a fost aleasă în funcţia de preşedinte al PSD.