Autostrada Transilvania se va lega de reţeaua rutieră europeană prin autostrada ungară M35, ce va fi gata în 2012.

Ungaria îşi revizuieşte strategia de dezvoltare a infrastructurii rutiere, din cauza traficului pe care îl preia de pe rutele din România.

Oficiali ai celor două state s-au întâlnit, ieri, la Oradea, pentru a pune la punct detalii legate de construirea unor autostrăzi şi drumuri expres care să lege localităţile din cele două ţări. „Partea maghiară şi-a dat seama că România este un generator important de trafic şi îşi revizuieşte strategia privind dezvoltarea infrastructurii”, a declarat, la Oradea, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Tánczos Barna. El a spus că o parte din drumurile din Estul Ungariei nu mai fac faţă traficului care vine dinspre România.

Ca urmare, au fost gândite o serie de soluţii, pentru ca o parte din circulaţia rutieră să fie preluată de autostrăzi sau drumuri expres, care să lege oraşe importante din cele două ţări. Legătură directă cu Budapesta

Un astfel de exemplu ar fi autostrada M35, o legătură între Autostrada Transilvania şi autostrada M3, din Ungaria, care merge la Budapesta şi face legătura mai departe cu Viena şi alte oraşe importante din Europa.

O altă legătura ar fi o nouă autostradă, M4, care va lega Oradea de Budapesta. „S-a ajuns la concluzia că traficul dinspre România nu se duce pe autostrada M3 şi ar fi nevoie de o altă autostradă, cu două benzi pe sens, care să lege Oradea direct de Budapesta”, a explicat secretarul de stat.

Autostrăzile M4 şi M35 vor comunica pe ruta Oradea – Berettyoujfalu, de unde M35 o va lua, pe ruta Debreţin, spre Nyregyhaza, unde se intersectează cu M3, iar M4 va merge direct spre Budapesta. „La autostrada M35 vor începe lucrările în anul 2009, iar în 2012 va fi gata”, a precizat Tánczos Barna. Drum expres pe la Petea

Un alt proiect se referă la un drum expres, Baia Mare – Satu Mare- Petea, care să facă legătura cu autostrada M3. „Este un proiect important pentru România, deja traseul a fost stabilit, au fost începute exproprierile, însă, din păcate, proiectul nu este la fel de important şi pentru Guvernul Ungariei. Sperăm că şi Ungaria să-i acorde o atenţie mai mare şi să aloce cât mai repede fonduri pentru studiu de fezabilitate, proiect şi execuţie”, a preciat secretarul de stat.

Al treilea proiect major este legătura dintre Coridoriul 4 Paneuropean şi Budapesta, pe traseul Nădlac – Szeged (unde va face joncţiunea cu M5). „Finanţarea a fost deja stabilită pentru o parte din proiect, sunt atât bani de la cele două guverne, cât şi fonduri comunitare”, a spus Tánczos Barna. Legături secundare

La sfârşitul lunii ianuarie, o comisie comună român-ungară se va întruni pentru a stabili modul de lucru pentru realizarea unor drumuri de legătură între localităţi din Ungaria şi România, aflate la graniţă, ori reabilitarea celor existente deja. Pentru realizarea acestor drumuri, autorităţile locale vor aplica proiecte comune, în vederea obţinerii de fonduri de la UE.

„Deocamdată, avem o problemă pe care trebuie să o rezolvăm, în sensul că, în Ungaria nu mai există drumuri comunale, judetene, naţionale. Acolo toate aparţin de Compania Naţională de Autostrăzi, pe când la noi ele aparţin de autorităţile locale. Trebuie să găsim o soluţie pentru a rezolva această neconcordanţă”, a declarat Szabo Odon, consilier judeţean de Bihor. SĂLAJ Lucrări demarate la Autostrada Transilvania

În aceste zile, porţiunea din autostrada Braşov-Borş care va străbate judeţul Sălaj a intrat în lucru, conform planificării.

Directorul Departamentului de relaţii cu comunităţile din cadrul companiei Bechtel, Anamaria Savu, spune că firma pe care o reprezintă a deschis lucrările pe un tronson de legătură dintre judeţele Bihor şi Sălaj, în zona localităţii Porţ. Ana Maria Savu a mai spus că Bechtel a primit aliniamentul pentru autostradă de la Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi şi că au fost amenajate platformele pentru echipele de de forare, iar muncitorii urmează să înceapă lucrul la zidul de sprijin al autostrăzii.

Autostrada Braşov - Borş va străbate Sălajul pe o porţiune de 83 de kilometri, Sălajul fiind judeţul care va avea cel mai lung tronson de autostradă.

În cazul judeţului Sălaj există însă o serie de întârzieri în ceea ce priveşte descărcarea de sarcină arheologică, până acum, după mai bine de doi ani de săpături, obţinânduse avizele necesare doar pentru 1,4 kilometri din cei 83 ai autostrăzii. Întârzierile au creat o serie de tensiuni între Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău şi Direcţia pentru Cultură, iar prefectul Andrei Todea a dispus constituirea unui grup de lucru format din reprezentanţii instituţiilor implicate în chestiunea autostrăzii, grup care să dinamizeze executarea lucrărilor şi să rezolve blocajele care apar. (M.S. Avram)