Eveniment Herta Müller la Librăria Humanitas de la Cişmigiu Colaj de filme cu şi despre Herta Müller realizat de LiteraturHaus Berlin şi prezentat de Corina Bernic Recital Ada Milea
Diseară, de la ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) va fi lansat cel mai nou roman al Hertei Müller, Astăzi mai bine nu m-aş fi întâlnit cu mine însămi. Romanul va fi prezentat de Corina Bernic, Florina Pîrjol, Adina Diniţoiu, Cezar-Paul Bădescu şi Denisa Comănescu, iar Ada Milea va susţine un minirecital cu piesele favorite ale Hertei Müller. Tot în această seară Corina Bernic va prezenta un colaj de filme cu şi despre Herta Müller realizat de LiteraturHaus Berlin.
În nebunia totalitarismului, o tânără nu vrea să renunţe la fericire. Un roman de o mare putere de evocare, de o forţă aspră a cuvintelor ce se transformă în poezie şi frumuseţe, unul dintre cele mai importante ale autoarei germane născută în România. Prin acest roman, Herta Müller ne oferă o explorare magistrală şi emoţionantă a felului în care dictatura ajunge să pună stăpânire pe întreg sufletul omului. „Când nu sunt chemată la interogatorii, pe vremea asta încă mai dormim ceasuri bune. În loc să fie negru ca smoala, somnul de zi e plat şi galben. Dormim neliniştiţi, soarele ne cade peste perne. Dar aşa ziua poate fi totuşi scurtată. Suntem urmăriţi oricum destul de devreme, nu ne fuge ziua de lângă noi. Oricând putem fi învinuiţi de ceva, chiar şi atunci când dormim aproape până la prânz. Oricum suntem oricând învinuiţi de câte ceva ce nu mai poate fi schimbat.“ – Herta Müller, Astăzi mai bine nu m-aş fi întâlnit cu mine însămi.
HERTA MÜLLER s-a născut la 17 august 1953 în satul Niţchidorf din Banatul şvăbesc. A studiat germana şi româna la Universitatea din Timişoara, lucrând apoi ca traducătoare într-o fabrică şi ca profesoară. A intrat în vizorul Securităţii şi a început să fie persecutată după refuzul ei de colaborare şi în urma prieteniei cu membrii societăţii Aktionsgruppe Banat. În 1982 debutează cu volumul de povestiri Ţinuturile joase (Niederungen, Kriterion; Humanitas Fiction, 2012), masiv cenzurat, care va apărea în 1984 şi în RFG. Din 1985 operele Hertei Müller au fost interzise în România. Presiunile tot mai puternice din partea Securităţii au forţat-o să emigreze în Germania în 1987, iar de atunci trăieşte la Berlin. Publică romane: Omul este un mare fazan pe lume (Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt, 1986; Humanitas Fiction, 2011), Călătorie într-un picior (Reisende auf einem Bein, 1989; Humanitas Fiction, 2010), Încă de pe atunci vulpea era vânătorul (Der Fuchs war damals schon der Jäger, 1992; Humanitas Fiction, 2009), Herztier (Animalul inimii, 1994), Astăzi mai bine nu m-aş fi întâlnit cu mine însămi (Heute wär ich mir lieber nicht begegnet, 1997, Humanitas Fiction, 2014), Leagănul respiraţiei (Atemschaukel, 2009; Humanitas Fiction, 2010); volume de eseuri, între care Hunger und Seide (Foame şi mătase, 1995), Der König verneigt sich und tötet (Regele se înclină şi ucide, 2003) şi Mereu aceeaşi nea şi mereu acelaşi neică (Immer derselbe Schnee und immer derselbe Onkel, 2011; Humanitas Fiction, 2011), memoriile Mein Vaterland war ein Apfelkern (Patria mea era un sâmbure de măr, 2014), volume de povestiri, precum şi volume de poeme-colaj. Este laureată a numeroase premii importante, printre care Premiul Kleist (1994), Premiul european pentru literatură Aristeion (1995), Premiul IMPAC Dublin (1998), Premiul pentru literatură al Fundaţiei Konrad Adenauer (2004).
Academia Suedeză îi atribuie în 2009 premiul Nobel pentru Literatură deoarece "... descrie cu lirismul ei concentrat şi proza plină de sinceritate universul celor deposedaţi." (Motivaţia juriului Nobel)