Cartea „În Ochiul Ciclonului” a fost reeditată din cauza cererii mari din partea cititorilor. Volumul include un dialog fascinant între Constantin Boștină, fost secretar personal al lui Nicolae Ceaușescu, și Sorin Roșca Stănescu, alături de Alice Barbu. Autorul a inclus în cartea sa un capitol dedicat lui Nicu Ceaușescu, mai precis rolul acestuia pe tabla de sah a politicii comuniste.
Constantin Boștină a decis să dezvăluie informații despre perioada în care Nicolae Ceaușescu a condus România. Aceste detalii vin la aproape 32 de ani de la căderea regimului comunist.
„Primele întâlniri cu Nicu Ceaușescu au avut loc începând din anul 1972. Pe atunci eram secretar cu probleme de învățământ la Consiliul Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România. Din când în când, Traian Ștefănescu, care era președinte, îl invita pe Nicu Ceaușescu la un gen de consultări, ca să aibă informații din rândul studenților. Periodic, noi pregăteam niște rapoarte în beneficiul conducerii partidului despre starea de spirit din rândul studenților, despre problemele cu care aceștia se confruntă și care ar fi putut deveni sursa unor nemulțumiri sau chiar a unor mișcări de protest sau revolte.
Traian Ștefănescu avea acest obicei bun să asculte. Să obțină informații. Să afle care sunt concluziile la care noi ca activiști ajungeam în urma unor dezbateri care aveau loc, în cercurile studențești sau în taberele de instruire ale liderilor studenților de la Izvorul Mureș. Așa l-am cunoscut pe Nicușor. Acesta făcea o serie întreagă de propuneri în urma discuțiilor pe care le avea cu colegii lui de la facultate.
Nicu Ceaușescu trebuie să moștenească „imperiul comunist”
Fiind foarte tânăr, nu avea o profunzime a analizelor pe care le opera și nici a propunerilor pe care le lansa, dar oricum, se dovedea a fi extrem de interesat în a transmite ceea ce-și doreau studenții de la Facultatea de Fizică pe care el o urma.
La început, Nicu era destul de rezervat. În nici un caz nu avea o atitudine gen: „eu sunt Nicu Ceaușescu și voi trebuie să mă ascultați”.
Pe măsură ce ne apropiam de momentul de desfășurare a Conferinței Naționale a Studenților, a devenit din ce în ce mai prezent. A început să participe, efectiv, la întocmirea documentelor. Era deja de notorietate că urma să vină ca vicepreședinte al Consiliului Național. Nu a avut o prezență care să șocheze sau să deranjeze. Era util în ceea ce ne interesa pe noi să plasăm sub forma unor idei și proiecte la nivelul conducerii superioare de partid.”, își amintește Constantin Boștină despre tânărul Nicu.
Nicu Ceaușescu, fiul cel mic al lui Nicolae Ceaușescu, a fost considerat mult timp moștenitorul tatălui său. În anii '70, Nicu a fost promovat rapid în funcții importante. Nicu Ceaușescu s-a implicat în UASCR. Aici a început cariera politică a lui Nicu Ceaușescu. Scopul părea să fie pregătirea pentru putere.
În 1973, Nicu a fost numit vicepreședinte al UASCR. Nicu Ceaușescu a încercat să promoveze mai multă libertate pentru studenți. El a propus eliminarea obligativității frecvenței la facultate. „Nicu venea cu multe propuneri pentru distracții,” spun cei care l-au cunoscut. Totuși, ideile lui Nicu Ceaușescu nu au fost susținute. I s-a sugerat să discute cu tatăl său, dar a ignorat propunerea.
Nicu Ceaușescu lua cuvântul la întâlniri studențești. Acesta era coerent logic și politic. Cu toate acestea, prezența sa nu era foarte pregnantă. Speranțele părinților săi erau, totuși, mari. „Președintele și soția lui își puneau speranțele în Nicu,” spune Violeta Năstăsescu, traducătoarea Elenei. Totuși, relația tată-fiu era complicată. „Vrei să fiu linșat așa cum o să fii tu?” i-a spus Nicu tatălui său într-o ceartă.
Fiul dictatorului era slab pregătit
Deși Nicu Ceaușescu a fost pregătit pentru conducere, el nu a fost complet acceptat. Nicu era „frumos, teribilist și avea suflet bun,” dar limitat intelectual. Stilul său de viață era marcat de excese. Fiul cel mic al lui Ceaușescu era cunoscut pentru băutură și petreceri.
Pe măsură ce regimul Ceaușescu se apropia de sfârșit, poziția lui Nicu Ceaușescu devenea tot mai fragilă. Nicolae Ceaușescu a devenit precaut în privința fiului său. Tatăl se temea de influența grupului din jurul lui Nicu. Această teamă l-a dus pe Nicu la Sibiu, numit prim-secretar. Mutarea a fost menită să-l izoleze pe Nicu Ceaușescu. „Grupul politic din jurul lui Nicu Ceaușescu era una. Grupul de petreceri era altceva.”, a mai scris fostul secretar al liderului comunist în cartea sa.
Deși Nicu Ceaușescu părea pregătit să conducă, carențele sale au fost evidente. Temerea părinților săi a contribuit la prăbușirea proiectului politic.