Suspendat din funcţie de preşedintele Traian Băsescu, Paul Păcuraru a renunţat la funcţie, fiind lăsat în ofsaid de ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu.
Premierul Tăriceanu a acceptat, ieri, demisia lui Paul Păcuraru din fruntea Ministerului Muncii, după ce acesta fusese suspendat de preşedintele Traian Băsescu. Printre numele vehiculate pentru preluarea ministerului se numără cel al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii, Mariana Câmpeanu, dar este posibil ca premierul să aleagă unul dintre secretarii de stat din Ministerul Sănătăţii. În prezent, ministerul are cinci secretari de stat: Theodora Bertzi, Denisa Oana Pătraşcu, Valer Bindea, Mihaela Arteni şi Akos Derszi.
Premierul s-a răzgândit
Tăriceanu a dorit iniţial să numească un interimar la Ministerul Muncii, în persoana ministrului sănătăţii Eugen Nicolăescu, dar pe parcursul zilei s-a răzgândit, înclinând în favoarea nominalizării rapide a unui titular, soluţia care s-a discutat la şedinţa de ieri-seară a conducerii PNL. „45 de zile de interimat nu sunt bune pentru nimeni. Prietenul nostru din deal (Traian Băsescu - n.r.) va folosi asta împotriva noastră. M-am mai gândit după-amiază şi cred că e mai bine să avem un ministru plin“, le-a explicat Tăriceanu colegilor de partid.
De fapt, Păcuraru nu a vrut să-şi dea demisia, această mişcare fiind forţată de ministrul sănătăţii Eugen Nicolăescu, care a refuzat să preia portofoliul, şi de ministrul internelor, Cristian David.
Mutarea lui Băsescu
Şedinţa conducerii liberale a venit la capătul unei zile agitate. Aşteptată de câteva zile, după ce vineri procurorii DNA l-au pus oficial sub acuzare pe ministrul liberal, suspendarea lui Păcuraru a fost semnată de Băsescu luni, când PNL îşi lansa la Sala Polivalentă candidaţii la parlamentare.
Potrivit Constituţiei, „dacă s-a cerut urmărirea penală, preşedintele poate dispune suspendarea din funcţie“. Anunţul strecurat în presă luni seara, a fost oficializat de Palatul Cotroceni abia ieri, când decretul a fost şi publicat în Monitorul Oficial.
Vestea suspendării a stârnit agitaţie în PNL. Tăriceanu s-a consultat cu câţiva dintre oamenii săi de încredere, cu care a analizat varianta desemnării ministrului sănătăţii, Eugen Nicolăescu, drept interimar. De altfel, aceeaşi idee a fost discutată şi la întâlnirea pe care premierul a avut-o cu Paul Păcuraru, la Palatul Victoria.
După întâlnirea cu Tăriceanu, Păcuraru s-a lăudat că, de la declanşarea începerii urmăririi penale, şi-a depus de două ori demisia la cabinetul premierului, dar de fiecare dată Tăriceanu ar fi refuzat să o accepte.
Nicolăescu vrea să plece repede de la muncă
Totuşi, ulterior, Eugen Nicolăescu l-a informat pe Tăriceanu că nu vrea ca interimatul său să fie prea lung, pentru că este şi titularul portofoliului Sănătăţii şi candidat într-un colegiu uninominal din Călăraşi. „Am acceptat propunerea primului-ministru, dar nu cred că asta este soluţia. Soluţia este numirea unui titular“, a explicat Nicolă escu, după întâlnirea cu Tăriceanu. „Asta înseamnă că ar trebui să aibă o discuţie cu Păcuraru şi să convină cu el ca postul să rămână foarte repede liber“, a adăugat ulterior Nicolăescu.
Un an de tergiversare
Suspendarea lui Păcuraru vine la exact un an de la momentul trimiterii la Cotroceni, de către procurorii DNA, a cererii de avizare a urmăririi penale în cazul său, pe 24 septembrie 2007. Dosarul primea avizul lui Băsescu, la pachet cu alte 7 cazuri de foşti miniştri în ianuarie, anul acesta.
Avizul Senatului în cazul „Păcuraru“ a venit abia în august, în timpul sesiunii parlamentare extraordinare forţate de Băsescu după raportul nefavorabil al Comisiei Europene pe justiţie. Păcuraru este al treilea ministru al guvernului Tăriceanu suspendat de Băsescu în decurs de tot atâţia ani, după Teodor Atanasiu (PNL), fost ministru al apărării, şi Zsolt Nagy (UDMR), fost ministru al comunicaţiilor. În nici unul din cazuri miniştrii nu s-au mai întors în executiv după expirarea interimatului de 45 de zile.
Alţi trei miniştri aflaţi în atenţia procurorilor - Decebal Traian Remeş (PNL), Tudor Chiuariu (PNL) şi Codruţ Şereş (PC) - au demisionat înainte de a fi suspendaţi. (A contribuit Raluca Curteanu)
„MITUIT PASIV“ Acuzaţiile DNA În dosarul înregistrat pe numele său la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Paul Păcuraru este acuzat că ar fi primit mită de la colegul său de partid, Dan Ilie Morega, în mod pasiv, „prin acceptarea promisiunii unor foloase“. Concret, investigaţiile făcute până acum de procurori au arătat că, în vara anului trecut, la insistenţele lui Morega, ministrul Păcuraru l-a numit la şefia Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj pe George Romanescu, fratele deputatului Marcel Romanescu. În schimb, „baronul“ Dan Morega lar fi sprijinit pe fiul ministrului, Mihnea Păcuraru, să obţină pentru firma sa de formare profesională, Intratest, o serie de contracte cu societăţi de stat, în valoare totală de 113.000 de lei. La dosar, procurorii au ataşat transcrieri ale unor convorbiri telefonice care arată, pe lângă „sforile“ trase de cei doi, faptul că Morega îl privea cu superioritate pe ministrul Păcuraru, pe care - în discuţiile cu George Romanescu - îl numea „fonf“ sau „fonfălău“. (Raluca Dan)
TRANSPORTURI
Ludovic Orban, ameninţat cu DNA-ul
MINISTERUL MUNCII Proiecte incerte
Majorarea cuantumului ajutoarelor pentru încălzire este unul dintre proiectele iniţiate de fostul ministru Paul Păcuraru rămas sub semnul întrebării, odată cu eliberarea acestuia din funcţie. Astfel, cuantumul ajutoarelor guvernamentale pentru căldură ar trebui majorat pentru cazurile în care se folosesc gaze, cărbuni, lemne sau petrol, iar beneficiarii termoficării vor primi aceleaşi sume ca şi până acum, potrivit proiectului de act normativ, iniţiat de Păcuraru. Pentru sezonul rece 2008-2009, noile măsuri propuse sunt creşterea cuantumului ajutoarelor la gaze naturale în două etape şi creşterea cuantumului ajutoarelor la lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri cu 7%. Proiectul privind reglementarea problemelor pentru grupele de muncă ale pensionarilor - un alt act normativ impus de Păcuraru - a fost adoptat ieri de Camera Deputaţilor. Iniţiativa prevede creşterea punctului de pensie a celor încadraţi în grupele I şi II de muncă, de la 1 ianuarie 2009. (Eugenia Mihalcea)