Reprezentanţii zonei euro au cerut ieri seară Greciei să facă economii suplimentare şi să privatizeze noi obiective pentru a echilibra deficitele din bugetele sale estimate pentru 2013 şi 2014.

Oficialii europeni au anunţat amânarea deciziei privind deblocarea unei tranşe de împrumut cruciale pentru ţară, relatează AFP, citată de Agerpres.

"Îi cerem Greciei să accepte măsuri suplimentare", mergând deci dincolo de cele anunţate recent pentru acest an şi cel următor, a declarat la Luxemburg preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, la finalul unei reuniuni a miniştrilor de finanţe din zona euro. Zona euro a cerut, de asemenea, mai multe privatizări de firme decât erau prevăzute pentru aceşti doi ani.

Juncker a adăugat că o reuniune a Eurogrupului, planificată iniţial pentru 13 octombrie, şi care avea ca scop luarea unei decizii pentru deblocarea tranşei de 8 miliarde de euro din împrumutul extern, de care ţara are neapărat nevoie pentru a evita falimentul, a fost "anulată", din cauza imposibilităţii de a dispune de toate elementele de evaluare necesare la acea dată.

"Eurogrupul va lua o decizie finală în cursul lunii octombrie" pe baza concluziilor unei misiuni a troicii UE-Banca Centrală Europeană-FMI aflate în prezent la Atena pentru analizarea progreselor realizate de guvern.

Totuşi, Juncker a dat asigurări în cadrul unei conferinţe de presă că ţara va fi "în măsură să-şi îndeplinească obligaţiile" financiare.

Grecia a indicat că nu avea nevoie de finanţare pentru a evita falimentul înainte de "a doua săptămână a lui noiembrie", a precizat ministrul belgian de finanţe, Didier Reynders.

"Nu este nevoie de o decizie acum, ceea ce face să aşteptăm raportul complet al troicii" pentru a decide deblocarea celei de a şasea tranşe de împrumuturi de 8 miliarde de euro, a adăugat el.

Niciun ban în plus pentru EFSF

Zona euro vrea să sporească forţa de impact a Instrumentului european de stabilitate financiară (EFSF) pentru a-l face mai "efficient", dar a refuzat în schimb să-i mărească valoarea, a anunţat luni seară preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, citat de AFP.

"În niciun caz nu trebuie să creştem volumul financiar al acestui fond, dar studiem mijloacele de a-i spori eficienţa", a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la finalul unei reuniuni a miniştrilor de finanţe din zona euro de la Luxemburg.

Capacitatea de împrumut a EFSF a fost deja ridicată la 440 miliarde de euro şi acesta urmează să fie în curând dotat cu noi instrumente pentru evitarea unei contagiuni a crizei datoriei, odată ce cele 17 state membre ale unii monetare îi vor fi ratificat modificările.

Însă din ce în ce mai multe voci cer să se meargă chiar mai departe, întrucât instrumentul de stabilitate financiară ar dispune de rezerve insuficiente pentru a veni în ajutorul unor ţări ca Spania şi Italia.