Potrivit datelor raportate de Institutul Național de Statistică (INS), numărul de decese lunare în exces față de media ultimilor 9 ani precedenți s-a dublat în iulie.
Comparativ cu luna precedentă, în luna iulie s-au înregistrat 2.456 de decese excendentare, dintre care doar 692 au fost puse oficial pe seama noului coronavirus, informează INS. Astfel, datele arată că numărul de morți puși pe seama Covid-19 a fost mult subevaluat de autorități, fie că victimele colaterale ale măsurilor de carantinare ale populației și economiei au fost mult mai numeroase, fie ambele.
În total, în lunile iunie și iulie, au fost confirmate și înregistrate 3.689 de decese peste media respectivelor 2 luni din precedenții 9 ani, de 3,5 ori mai multe decât decesele puse oficial de autorități pe seama Covid-19, 1.062, în aceeași perioadă, notează Profit.ro. Încă din luna iunie, decesele lunare s-au mărit treptat comparativ cu media lunară din ultimii 9 ani.
Sub iunie-iulie 2015, atunci când gripa a lovit Europa
Recordul de decese pentru iulie din ultimul deceniu s-a înregistrat în acest: 22.417 persoane, cu 2.459 decese sau 12,3% în plus comparativ cu media lunii iunie a ultimilor 9 ani, de 19.958.
În iunie 2020 a avut loc tot un astfel de record, un exces de 1.230 de decese sau 6,2% în comparație cu media din ultimii 9 ani.
OMS ne dă fiori. Coronavirus e de neoprit. Record de infectări într-o singură zi
Așadar, în perioada iunie-iulie 2020, s-a rapotat un număr excedentar de 860 de decese (iunie), iar în cealaltă lună s-au înregistrat 1.767 de decese, dar care nu au fost catalogate pe seama virusului SARS-CoV-2.
Carantina din starea de urgență, „barieră” pentru bolnavi
Din martie 2020, de la începutul crizei Covid-19, decesele înregistrate au fost de 108.142. Dar nu sunt cele mai ridicate din ultimii 10 ani. În 2015, s-au înregistrat, în aceeași perioadă, 109.999 de decese, dar atunci Europa se lupta cu o epidemie de gripă.
La începutul carantinei generale din România, decesele cauzate de accidente auto sau a celor de muncă etc. au scăzut, dar perioada stării de urgență a restricționat serviciile medicale, fapt ce a condus la netratarea unor boli cornice sau la nedepistarea lor din timp.
„Referitor la pacienții cu boli cronice, al căror acces (la servicii medicale - n.r.) a fost limitat în această perioadă. Lumea a spus, în mare de ce a fost limitat. Cred că a fost vorba de o formulare nefericită la nivelul unor acte normative care au fost emise în timpul stării de urgență, care practic au pasat responsabilitatea deciziei referitoare la actul medical total în zona medicilor, care trebuiau să spună dacă într-adevăr pacientul se „califică” să fie consultat, să fie tratat.
Ori, lucrul ăsta nu este normal! Trebuia să existe o foarte clară definire a tipurilor de acțiuni care puteau să beneficieze în această perioadă de tratament. Oamenii trebuiau încurajați să meargă la medic dacă aveau afecțiuni cronice, boli care se puteau agrava datorită neintervenției medicale. Și încă un lucru care de asemenea a fost și încă constituie un obstacol este cel legat de „obligativitatea” testării pacienților înainte de consultație sau de intervenția medicală, ei neavând niciun motiv să fie testați.
Dacă unitatea medicală, sigur, decide că vrea să testeze toți pacienții, lucrul ăsta se poate face, dar trebuie să fie responsabilitatea unității respective, nu poate să fie parte dintr-un program sau să fie puși pacienții să plătească pentru acest test, care poate să limiteze sau să întârzie în mod nejustificat actul medical”, a spus Alexandru Rafila, pentru Agerpres.