Județul Dolj se află pe „cod roșu” din cauza infestării apei. În zeci de localități, apa de la rețelele publice este contaminată cu nitrați, nitriți, amoniu sau clor în cantități mult peste cele admise. Situația este similară în mai multe județe din țară, fapt care a dus la adevărate tragedii

În zeci de localităţi din județul Dolj, apa de la reţelele publice este contaminată cu nitraţi, nitriţi, amoniu sau clor în cantităţi mult peste cele admise. Uniunea Europeană a solicitat un raport pe trei ani privind situația apei potabile în România. Situația prezentată de către Direcția de Sănătate Publică (DSP) Dolj este aceeași și în 2015: apa din rețea nu a fost niciodată potabilă. Cauzele, spun specialiştii, ţin de captarea şi tratarea necorespunzătoare. „Problema se poate rezolva doar în trei direcții. Schimbarea sursei de apă, modificări în tratarea microbiologică în trepte sau cumpărarea de filtre speciale. Cele existente nu fac faţă din cauza concentraţiei mare de nitraţi şi nitriţi în apă. Am înțeles însă că aceste filtre costă foarte mult și primăriile nu și-ar permite. Nu noi suntem cei care decidem”’, a declarat, pentru EVZ, dr. Ştefan Popescu, consilier superior la DSP Dolj. În aceste condiții, mii de oameni sunt nevoiți să îndure canicula fără apă potabilă.

FOTO: Medicul Ștefan Popescu

Investiții degeaba

Reţelele de alimentare din peste 22 de localităţi furnizează apă cu nitraţi, nitriţi, amoniu sau clor în cantităţi mult peste cele admise. În alte zeci de localități, stațiile de apă nu au autorizație sanitară. Pe lângă apa infestată, în alte comune oamenii primesc apă cu porția, deși temperaturile depășesc 37 de grade Celsius. Asta, în condițiile în care zeci de milioane de euro au fost cheltuite până acum de administraţiile locale din Dolj pentru sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă. Peste 2.000 de kilometri de rețea, din care 1.000 de kilometri de conducte au fost introduse în mediul rural. Rezultatul: în majoritatea localităţilor, apa care curge la robinet nu este bună de băut.

Localități de evitat

Într-un răspuns al DSP Dolj către EVZ, se arată că în următoarele localități stațiile de apă nu sunt autorizate din cauza depăşirii concentraţiilor maxime admise de nitriți sau nitrați:

1. Amărăştii de Jos - nitraţi, parametri microbiologici;

2. Argetoaia - amoniu, clor liber rezidual;

3. Bistreţ - amoniu, clor liber rezidual;

4. Bucovăţ – Sărbătoarea –amoniu, turbiditate, parametri microbiologici; Palilula- amoniu;

5. Catane - amoniu, clor liber rezidual, azotaţi

6. Caraula;

7. Cetate - nitraţi;

8. Cioroiaşi - amoniu, clor liber rezidual, parametri microbiologici;

9. Dioşti - nitraţi, microbiologici;

10. Drănic - cu staţiile Drănic- Amoniu, Foişor- Nitraţi, clor liber;

11. Gherceşti - amoniu, clor liber rezidual, parametri microbiologici;

12. Comuna Vîrvoru de Jos - Sat Vîrvoru de Sus - nitraţi; sat Gabru - parametri microbiologici;

13. Leu- nitraţi;

14. Moţăţei - nitraţi;

15. Pieleşti - amoniu, clor rezidual liber;

16. Podari - amoniu;

17. Rast şi satul Rastul Nou - amoniu, clor liber rezidual;

18. Sadova- nitraţi;

19. Com. Secu - sat Şumandra – parametri microbiologici;

20. Teasc - amoniu;

21. Teslui – amoniu, clor liber rezidual;

22. Ţuglui - amoniu.

Goana după voturi

Cum s-a ajuns aici? Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa (foto), a recunoscut că infestarea apei este problema Sudului României: „În partea de nord a judeţului, zona colinară, unde există exploatări de petrol şi a fost perforată pânza de apă freatică, sunt mari probleme. Acolo, apa nu este bună de băut și nici nu poate fi folosită pentru irigarea plantelor. În Sudul judeţului, îngrăşămintele au pătruns în pânza freatică”. Fondurile de la Banca Mondială, Uniunea Europeană şi Guvernul României au fost cheltuite cu rapiditate de primari, realizările aducându- le voturi în campaniile electorale.

FOTO: Ion Prioteasa

„Analizele nu erau bune”

Până acum, autorităţile s-au ferit să declare oficial că apa nu e bună de băut, în condiţiile în care medicii au avertizat de multă vreme că Doljul are cei mai mulţi suferinzi de boli renale, peste 80.000 de pacienţi. Pe de altă parte, surse din administrația locală afirmă că firmele care au câștigat licitațiile pentru dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă în Dolj au prezentat documente la demararea lucrărilor, care atestau că apa este potabilă: „Când au finalizat însă lucrările și au tăiat panglica, analizele specialiștilor biologi au arătat că apa nu este bună de băut”.

Autorităţile spun că încearcă să rezolve problema apei atât în Craiova, cât şi în judeţ, pe noi programe de investiţii, în unele părţi urmând să fie create şi staţii de epurare şi tratare a apelor uzate. Prin extinderea Masterplanul de apă, în valoare de 185 milioane de euro, se va aduce o nouă aducţiune a firului doi de la Izvarna care, în prezent, alimentează o parte a Craiovei. Aducţiunea va alimenta Nordul judeţului, unde exploatările de petrol şi gaze au distrus în totalitate pânza freatică. Pentru sudul judeţului se încearcă aducerea altor surse de apă. Masterplanul de apă şi canalizare al judeţului Dolj a intrat în faza a doua și presupune o finanţare de încă 315 milioane de euro de la Uniunea Europeană. Până atunci, oamenii consumă în continuare apă infestată.

Apă cu program, ca în comunism

Oamenii au aşteptat cu sufletul la gură modernizarea, sperând că vor avea apă potabilă la robinet, ca la oraş. Nitraţi şi nitriţi în partea de sud a judeţului, substanţe petroliere, în partea de nord, asta beau însă localnicii. Autoritățile susțin că beneficiarii au fost înștiințați, chiar la încheierea contractelor de alimentare, că apa poate fi folosită doar pentru uz menajer. Localnicii ştiu, însă, una şi bună. „Specialiştii s-au grăbit să încaseze comisioanele, iar primarii să ne ia faţa cu lumea modernă, în schimbul unui vot, avertizându-ne că ne-au băgat apă în casă. Da, ne-au băgat apă otrăvită! Au pus plăcuţe de avertizare abia acum, iar noi bem apa asta de ani buni. Asta e crimă!”, declară o săteancă din Bucovăţ.

FOTO: Când se oprește apa la robinet, sătenii se întorc la fântâni, unde dau tot de nitriți

„Le-au construit fără cap”

În alte localități, familii întregi au renunțat la fântâni după ce au fost racordate la sistemul centralizat. În plină caniculă, au apă cu porția, dimineața și seara. Motivul invocat de autorități este că oamenii folosesc apa la udat plantele, însă. De partea cealaltă, localnicii se apără. „Dacă autoritatea spune că apa nu e bună de băut, putem uda cu ea, nu? Bazinele de apă au fost construite pentru un anumit număr de case. Ei continuă să racordeze oameni fără să ia în calcul capacitatea bazinelor. Le-au construit fără cap, să încaseze banii repede. Noi mai putem căra o căldare cu apă, dar un bătrân singur, la 40 de grade, fără apă...“, se plânge un sătean din Amărăștii de Jos. Prea săraci ca să-și cumpere apa de la magazine, locuitorii comunelor riscă tot felul de boli digestive și chiar febră tifoidă, avertizează medicii.

Nitrații și nitriții otrăvesc sugarii

Nitriții din apele poluate sunt substanțe mortale, mai ales în cazul copiilor. Prezența nitraților în apa de băut, peste limitele admise (max. 50 mg/litru) conduce la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecțiunea se numește methemoglobinemie, sau „boala albastră” și este deosebit de periculoasă pentru sugari.

Galați, iulie 2015. Un bebeluş de doar trei luni din comuna Vânători a murit în urma unei intoxicaţii cu nitriţi, după ce părinţii i-ar fi dat lapte preparat cu apă scoasă dintro fântână.

Dolj, iulie 2015. Doi copii din comuna Argetoaia au murit din cauze încă neelucidate. Familia spune că apa este infestată cu nitriți. Părinții le preparaseră lapte praf cu apa nepotabilă.

Botoșani, aprilie 2015. Un bebelus de trei săptămâni a murit intoxicat cu nitrați, după ce mama lui, o femeie de 38 de ani, l-a hrănit cu ceai făcut cu apă luată dintr-o fântână improprie.

Vaslui, aprilie 2012. O fetiță în vârstă de o lună și jumătate din comuna Rebricea a murit după o intoxicație cu nitriți.

Vaslui, iunie 2011. Un bebeluş în vârstă de o lună, din localitatea vasluiană Vetrişoaia, a murit după ce mama lui i-a pregătit lapte praf cu apă nepotabilă, luată dintr-o fântână din sat.

Polii apei potabile otrăvite

Peste 1.900 de localități din România sunt vulnerabile la poluarea cu nitrați, conform ultimului raport din domeniul mediului. Cele mai multe erau în județele: Iași, Dolj, Vaslui și Buzău. Mai mult, ieri, Direcția de Sănătate Publică Caraș Severin a anunțat că a analizat, în 2015, peste o sută de sisteme centralizate cu apă potabilă din mediul rural. Dintre acestea, aproape jumătate au ieșit necorespunzătoare. Totodată, au fost luate probe și din 134 de fântâni, rezultatele analizelor arătând că în 97 apa nu era corespunzătoare pentru consum.