Consilierul prezidenţial, Cosmin Marinescu, a explicat că inflația este profund influențată de măsurile de protecție economică luate în pandemie, mai ales că România nu a pornit de o poziție confortabilă financiar. Acum, războiul din Ucraina are și el efecte negative asupra economiei.
Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu explică într-o postare pe blogul personal că măsurile luate în pandemia de coronavirus afectează acum puternic inflația. În plus, războiul din Ucraina a dus la creștere rapidă a prețurilor în mai multe domenii ale economiei.
„Odată cu declanşarea războiului, toate estimările economice s-au mutat brusc în registrul incertitudinilor. De aici şi creşterea mai rapidă a preţurilor, în ultimele săptămâni, pentru numeroase produse cu efect multiplicator în structura preţurilor, cum ar fi gazele naturale, energia electrică, petrolul, carburanţii, dar şi unele metale, cum ar fi aluminiul sau cuprul.
Este important să înţelegem că nu orice creştere a preţurilor înseamnă inflaţie şi trebuie trecută în contul acesteia. Inflaţia este definită prin creşterea continuă şi de durată a marii majorităţi a preţurilor din economie", a scris Cosmin Marinescu.
Vine nota de plată a pandemiei
Încă de la începutul anului 2021 inflația a început să crească în SUA și UE, mai mult decât în China sau Japonia. În Europa, țările din zona non euro au fost cele mai afectate.
„Efectele economice ale pandemiei se reflectă fidel în dinamica datoriilor publice. Estimările pentru anul 2022 arată creşteri semnificative ale ponderii în PIB a datoriei publice, pentru majoritatea statelor UE, comparativ cu anul 2019. În cazul României, ponderea în PIB a datoriei publice este estimată în 2022 cu circa 17% peste nivelul din 2019, creştere superioară mediei europene.
Această dinamică accentuată a datoriei publice se datorează faptului că România a intrat în pandemie cu o situaţie bugetară fragilă, trăgând după sine povara pro-ciclică a celor mai mari deficite din UE în anii de dinaintea crizei. Măsurile de salvare economică din anii pandemiei aduc acum şi nota de plată. În acest sens, putem spune că inflaţia actuală este unul din costurile economice ale măsurilor de luptă împotriva crizei-corona“, a mai explicat consilierul prezidențial.
Războiul, un nou șoc economic
Specialistul mai explică că există o țintă de a aduce inflația la 2% pe termen lung, dar că războiul din Ucraina a dat peste cap aceste planuri. În prezent, în România inflația este de 8,5%.
„Creşterea necesară a cheltuielilor pentru apărare, imperativele umanitare de la graniţele Ucrainei, spectrul de contagiune a efectelor negative ale sancţiunilor economice, perpetuarea crizei energetice, toate acestea fac şi mai dificilă sarcina politicilor anti-inflaţioniste.
Din păcate, istoria ne arată că dintotdeauna războaiele au mers mână în mână cu inflaţia. În funcţie de amploarea impactului regresiv al războiului asupra economiei, nu este exclusă, cel puţin în plan european, o combinaţie între inflaţie şi încetinirea creşterii economice, fără ca de aici să rezulte neapărat perspectiva deja vehiculată a stagnării economice, adică stagflaţia“, a mai scrie Cosmin Marinescu.