Cu un buget din care s-ar putea tăia 40%, directorii celor 16 institute culturale româneşti din străinătate prevăd un an de adevărată criză financiară.
Dacă decizia premierului Călin Popescu-Tăriceanu va fi adoptată de parlament, ei se tem că vor fi forţaţi să abandoneze proiecte importante şi să se întoarcă la manifestările culturale „sărăcăcioase“ de altădată.
„Cel mai dificil va fi să gestionăm riscul de a fi percepuţi ca o minune care a durat trei zile. La Londra ne-am construit o identitate instituţională apreciată - ca partener de calitate, «nou» şi de succes pe piaţa culturală. Nu întâmplător cred că jurnalul-video despre «asaltul nostru cultural» asupra Marii Britanii a fost premiat la Erasmus Euromedia Awards la Viena“, declară Gabriela Massaci, director ICR Londra. În 2009, din cauza bugetului „amputat“, ar trebui să taie din program, printre altele, seria de dezbateri „Close-Up“ (în parteneriat cu London Festival of Europe), sezonul de film de la Belfast şi Oxford, participarea românească la London Jazz Festival şi pe cea a standului nostru la Târgul Language Show. ICR Stockholm, model pentru suedezi
Directorul ICR Stockholm, Dan Shafran, e convins că abandonarea multor proiecte ne va afecta serios credibilitatea în străinătate. „Cum marea majoritate a programelor noastre sunt elaborate în colaborare cu parteneri suedezi şi urmează să se desfăşoare pe importante scene suedeze, anularea acestor evenimente va fi o lovitură serioasă pentru credibilitatea noastră, lucru care ne va afecta cel mai mult. Nu ne putem explica de ce am fi «pedepsiţi» pentru că ne facem treaba“. Nu doar credibilitatea ne va fi zdruncinată, crede Shafran, ci şi imaginea ţării în afară, de vreme ce guvernul nu se mai „îngrijeşte“ de ea. „Decizia vine într-un moment în care ICR Stockholm este considerat de suedezi unul dintre cele mai active institute străine din capitala Suediei. Aici, România este astăzi dată drept exemplu de cum trebuie o ţară să-şi susţină cultura. Simţim că ni se taie aripile tocmai acum, când ne-am luat zborul“, spune directorul ICR, care nu a stabilit încă la ce proiecte va renunţa. Executaţi cu un „hârşti“ din pix Amputarea din bugetul ICR vine din „stereotipurile de care premierul şi clasa politică n-au scăpat: «cultura la coadă» şi «cine-mparte parte-şi face», consideră Brânduşa Armanca, directorul ICR Budapesta şi Filiala Seghedin: „Proiectul de buget al ICR pe 2009 s-a făcut fără criterii de eficienţă, fără analize serioase, fără respect pentru competenţa managerială, cu un simplu „hârşti“ din pix“. Acest gest simplu ne întoarce la austeritatea de altădată, la veşnicii căluşari trimişi să ne reprezinte ţara. „ICR nu mai prezintă lumii în anii din urmă o faţă umilă, cu programe sărăcăcioase destinate unui public parohial. Tocmai de asta ne temem, ca directori în străinătate, să nu fim siliţi să facem paşi înapoi spre programe minore. Vrem să aducem în 2009 în Ungaria concerte clasice fiindcă va fi anul Festivalului Enescu. Cum să aduci o orchestră simfonică fără bani?“, adaugă Armanca. Redevenim „neserioşi“
Unul dintre statele cu o nevoie serioasă de „injecţie“ culturală din partea României este Italia, unde tabloul ţării noastre nu e deloc flatant. „Ce va spune partenerul italian dacă până şi o instituţie cu cel mai înalt nivel de reprezentativitate - culturală şi diplomatică - a României nu îşi respectă angajamentele? Acesta ar fi, pentru noi, principalul efect al eventualei diminuări dramatice a bugetului alocat pe 2009: «imaginea» de neseriozitate şi inconsecvenţă, care nu ar face decât să se «adauge» stereotipurilor negative din societatea italiană privindu-i pe români. Iar tristul paradox este că am elaborat pentru 2009 o strategie (şi un logo) intitulate tocmai... «Amprente culturale româneşti»!“, explică Monica Joiţa, director ad-interim al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
Directorii ICR-urilor se simt discriminaţi de guvernul actual, care a promis creşterea bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor la un istoric 1%, dar a tăiat masiv din cel al ICR-ului, de care depinde răspândirea culturii româneşti în lume.
„Faptul că pentru Ministerul Culturii s-au găsit bani chiar pentru un buget mărit, în timp ce pentru aceeaşi cultură română, dar promovată de ICR, s-au operat reduceri bugetare drastice, dovedeşte că motivul real, care a stat la baza luării deciziei discutate aici, pare să fi fost atitudinea (cel puţin de neînţelegere dacă nu de dezaprobare) faţă de actuala echipă de conducere de la ICR“, e de părere Mihai Maxim, directorul ICR „Dimitrie Cantemir“ din Istanbul. La final de an, se pregăteşte nu doar de bilanţ, ci de renegocierea tuturor proiectelor pe 2009 cu partenerii turci, pentru a se „încadra“ în bani.
România are institute la Berlin, Bruxelles, Lisabona, Londra, New York, Istanbul, Madrid, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Stockholm, Budapesta - cu filiala Seghedin -, Viena şi Veneţia, toate create între 2004 şi 2008.
Brânduşa Armanca, directorul ICR Budapesta: "Proiectul de buget al ICR pe 2009 s-a făcut fără criterii de eficienţă, fără analize serioase, fără respect pentru competenţa managerială, cu un simplu «hârşti» din pix."
Citiţi şi: Băsescu a plusat pentru bugetul ICR
Recomandările noastre
