Din prima zi a anului următor, românii vor avea parte de modificări de taxe și impozite. Una dintre acestea va viza impozitul pe clădiri, atât cele rezidențiale, cât și cele nerezidențiale, dar și cele cu destinație mixtă.
Pentru că 2024 este an electoral și nu este bine să tensionezi alegătorii când merg la vot, marea majoritate a creșterilor de taxe va veni abia de la anul. Astfel, începând chiar din prima zi a lui 2025, românii vor avea parte de o modificare a modului în care se calculează impozitul pe clădiri. Nu va scăpa niciuna, nici cele rezidențiale, nici cele nerezidențiale și nici cele cu destinație mixtă.
Să începem însă cu cele rezidențiale, pentru că impozitul acesta îi va afecta pe mulți români. Că doar suntem țara cu cei mai mulți proprietari de locuințe din Uniunea Europeană.
Impozitul pe clădiri rezidențiale
Noile reguli de calcul sunt prevăzute de Articolele 457 și 460 din Codul fiscal. Astfel, potrivit acestora, de la 1 ianuarie 2025 impozitul pe clădiri rezidențiale se va calcula prin aplicarea unei cote de minim 0,1% din valoarea sa. Aceeași metodă va fi aplicată și pentru clădirile-anexă aferente. Anterior, aceasta pornea de la 0,08% și se ajungea la maxim 0,2% din valoarea clădirii.
În ceea ce privește valoarea luată în calcul, Codul fiscal prevede că aceasta trebuie să însumeze:
- valoarea clădirii.
- valoarea clădirilor-anexă (dacă este cazul).
- valoarea suprafeței de teren acoperite de clădire (la care se adaugă și cea aferentă clădirilor-anexă).
Toate aceste valori vor avea ca bază de calcul Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România. Aceleași studii sunt folosite și pentru stabilirea impozitului veniturilor rezultate din tranzacțiile imobiliare.
Renovările costă scump
Studiile sunt în administrarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România. Dar nu notarii stabilesc valoarea, ci evaluatorii autorizați.
Revenind însă la impozitul pe clădiri, Codul fiscal mai prevede că, dacă anul viitor, valoarea orientativă a unei proprietăți imobiliare este mai mică decât cea de la finalul lui 2022 se va lua drept reper aceasta din urmă. Adică se va aplica o cotă de minim 0,1% pentru valoarea impozabilă valabilă la 31 decembrie 2022.
La fel se procedează și în cazul în care studiile respective nu oferă informații actualizate. Teoretic, studiile trebuie actualizate de UNNPR cel puțin o dată pe an. Dacă nu se întâmplă, se aplică aceeași valoare de acum doi ani.
Legea mai prevede că suprafața construită a unei clădiri se calculează prin suma suprafețelor tuturor nivelurilor clădirii. La acestea se adaugă suprafețe balcoanelor, logiilor și ale spațiilor de la subsol și mansardă. Nu sunt incluse suprafețele podurilor nelocuite, ale scărilor și teraselor neacoperite.
O altă prevedere este cea referitoare la lucrările de renovare majoră. În această categorie intră lucrările de intervenție asupra structurii de rezistență a clădirii. Acestea includ: reconstruire, consolidare, modificare, extindere sau modernizare. Conform legii, atunci când acestea sunt finalizate, valoarea clădirii crește cu minim 50% raportat la cea din anul de dinainte de executarea lucrărilor.
Nimic nu scapă
Nici clădirile cu destinație mixtă nu sunt iertate de noul mod de calcul. Articolul 459 din Codul fiscal stabilește cum se calculează impozitul pe clădiri de acest tip.
Legea spune că, în astfel de cazuri, impozitul se va stabili în funcție de ce tip de suprafețe are o pondere mai mare de 50%. Prin urmare, dacă spațiile rezidențiale sunt majoritare, se aplică o cotă de minim 0,1% pentru valoarea impozabilă pentru întreaga clădire.
Atenție, proprietarii trebuie să anunțe suprafața folosită în scop nerezidențial. Iar pentru aceasta au nevoie și de acte doveditoare. Dacă nu o fac, atunci impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotelor aferente clădirilor nerezidențiale.
Ceea ce nu este bine, pentru că acestea sunt mai mari. Pentru impozitul pe clădiri nerezidențiale, Articolul 458 stabilește că se aplică o cotă de minim 0,5% asupra valorii. În cazul clădirilor folosite în agricultură, cota este ceva mai mică - minim 0,4%. Anterior, pentru clădirile nerezidențiale aceasta pornea de la minim 0,2% și ajungea la maxim 1,3% din valoare.
Diferența de valoare prevăzută a necesitat intervenția Curții de Conturi a României, care a precizat că aceasta nu încalcă Constituția. Argumentul invocat de CCR a fost acela că atât clădirile nerezidențiale, cât și cele cu destinație mixtă au un potențial de valorificare superior.