Întărirea securității în flancul estic al NATO, în contextul provocărilor regionale din zona Mării Negre, a fost unul dintre subiectele intens dezbătute la reuniunea miniștrilor de Externe ai țărilor membre NATO. Secretarul general al Alianței Jens Stoltenberg a declarat, miercuri, că nu se dorește declanșarea unui nou Război Rece, dar în cazul în care va fi necesar, organizația este pregătită să se apere. La rândul ei, prin vocea vice-ministrului rus de Externe Aleksandr Gruşko, Rusia a reacționat privind sporirea prezenței organizației transatlantice în zona Mării Negre. El consideră că o astfel de acțiune este inutilă și implică numai riscuri militare.

Deși reuniunea șefilor Externelor a marcat împlinirea a 70 de ani de la înființarea NATO, subiectele tensionate de pe arena internațională au acaparat întrunirea. Miniștrii de Externe din cele 29 de state membre au discutat despre situația securității la nivel euroatlantic și internațional, referindu-se la implicarea NATO în rezolvarea problemelor actuale. De asemenea,  dorința de a întări prezența Alianței Nord-Atlantice, în zona Mării Negre, a generat noi tensiuni cu Federația Rusă.

Un nou Război Rece, nedorit de SUA

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a susținut un discurs în Congresul SUA din Washington în care a identificat Rusia ca fiind una dintre „provocările fără precedent” cu care se confruntă Alianța. Stoltenberg a cerut din nou Federației Ruse să respecte Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), semnat cu SUA la finalul Războiului Rece. Negocierile privind Tratatul INF au intrat în impas după ce Washingtonul a abandonat înțelegerea la începutul lunii februarie a acestui an, invocând nerespectarea pactului de către Moscova. După decizia americanilor, Vladimir Putin a renunțat la participarea Rusiei în INF. „Nu vrem o nouă cursă a înarmărilor, nu vrem un nou Război Rece (...) Dar să nu fim naivi. Un acord care este respectat doar de o singură parte nu ne va garanta securitatea”, a susținut Stoltenberg. El a mai adăugat că NATO va fi dispusă oricând să ia măsurile necesare pentru a asigura o descurajare credibilă și eficientă.

Rusia și „riscurile militare”

Planurile Statelor Unite de a spori prezenţa NATO în Marea Neagră nu au picat deloc bine Federației Ruse. „Orice sporire a prezenţei militare a NATO în Marea Neagră este, din punct de vedere militar, lipsită de sens, nu consolidează securitatea  nici a Alianţei şi cu atât mai puţin a regiunii, implicând numai riscuri militare”, a declarat vice-ministrul rus de Externe, Aleksandr Gruşko. Oficialul Kremlinului a mai adăugat că Rusia este pregătită pentru a întreprinde acțiuni militare, în cazul în care situația de securitate din regiunea Mării Negre va fi schimbată de Alianța Nord-Atlantică prin intensificarea prezenței în flancul estic al Europei. „Vom evalua lucrurile cu atenţie şi dacă se impun noi măsuri militare din partea noastră, le vom aplica”, a mai completat Gruşko.

Prezent în teorie, necomunicativ în practică

Deși a fost prezent la Washington, alături de omologii săi din fruntea ministerelor de Externe, Teodor Meleșcanu nu și-a manifestat niciun punct de vedere până la ora scrierii articolului asupra subiectelor discutate, cu toate că privesc securitatea regională în zona Mării Negre, implicit și pe cea a României. Ministrul de Externe nu a transmis niciun mesaj privind problemele dezbătute la Washington iar același lucru se poate spune și despre site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe. Ultimul comunicat de presă emis de MAE, legat de activitatea lui Meleșcanu,  este chiar cel de pe 2 aprilie, atunci când a fost anunțată prezența ministrului român la reuniunea miniștrilor de Externe din statele membre NATO. Înainte de acest eveniment, Meleșcanu s-a întâlinit cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo.

Antrenamente româno-americane în spațiul aerian, din județul Brașov

Cu o zi înainte de reuniunea de la Washington a miniștrilor de Externe din țările membre NATO, un bombardier strategic american de tip B-52 a desfășurat activități de antrenament în spațiul aerian al României. Locația antrenamentului a fost în zona Centrului Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu, din județul Brașov. Activitatea a avut loc prin coordonarea  Componentei Operaționale Aeriene din Statul Major al Forțelor Aeriene, împreună cu elemente din structura Forțelor Aeriene și a Forțelor Terestre Române.

Scopul antrenamentului a fost de a arăta puterea NATO în zona de Sud-Est a Europei, pentru a spori încrederea României privind implicarea Statelor Unite în asigurarea securității regionale. „Activitatea de zbor a unei aeronave de bombardament strategic de tip B-52 aparținând Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii are ca scop principal demonstrarea puterii aliate în zona de Sud-Est a Europei și contribuie la sporirea încrederii României privind implicarea Statelor Unite ale Americii în asigurarea securității regionale, prin furnizarea măsurilor de reasigurare în zona de Sud-Est a Alianței Nord-Atlantice”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Apărării Naționale.

Cel mai mare exercițiu NATO din Marea Neagră, în România

În contextul în care la aniversarea NATO s-a discutat despre întărirea securității regionale în flancul estic al Europei, ieri a început cel mai mare exercițiu naval multinațional. Acesta se va desfășura în apele teritoriale ale României și în apele internaționale ale Mării Negre. Exercițiul „SEA SHIELD 19” va dura până pe 13 aprilie, ocazie cu care vor participa 14 nave militare românești. Acestora li se vor alătura șase nave militare din Bulgaria, Canada, Grecia, Olanda şi Turcia, la bordul cărora se vor afla aproximativ 2.200 de militari, care vor exersa proceduri de luptă împotriva amenințărilor subacvatice, de suprafață şi aeriene. Toate acestea vor fi adaptate la tipologia amenințărilor de securitate specifice zonei Mării Negre.

„SEA SHIELD 19” se bazează pe un scenariu fictiv și urmărește planificarea și executarea Operații de Răspuns de Criză (CRO), mandatată de o Rezoluție a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (UNSC).

În structura forțelor navele române vor fi două fregate, două corvete, două dragoare de mine, două nave purtătoare de rachete, două nave maritime pentru scafandri de luptă, trei remorchere maritime, un detașament de scafandri EOD (specializați în lupta împotriva amenințărilor subacvatice), două detașamente mobile de lansare rachete şi alte nave de sprijin, precum şi structurile specializate distincte.

„Forțele Aeriene Române asigură secvențele de luptă împotriva amenințărilor aeriene cu aeronave MIG 21 LanceR şi F-16, iar forțele navale ale Statelor Unite şi ale Turciei vor acționa cu două aeronave de patrulare maritimă. Forțele Terestre Române participă la exercițiu cu un detașament din compunerea Brigăzii 9 „Mărășești”, pentru protecția căilor de comunicații terestre şi a portului Constanța”, potrivit Ministerului Apărării Naționale.