Numite „Steadfast Defender 24”, cele mai importante manevre ale NATO din Europa de la sfârșitul Războiului Rece mobilizează aproximativ 90.000 de oameni din 32 de țări și nu mai puțin de 1.100 de vehicule blindate
Alianța Atlantică nu se mai ascunde. După trei decenii de reducere a costurilor în chestiuni militare, determinate de căderea Zidului Berlinului în 1989 și destrămarea Uniunii Sovietice doi ani mai târziu, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a decis să își intensifice capacitățile, pentru a răspunde la „operațiunea militară specială” lansată de Rusia în Ucraina și la amenințările făcute de președintele acesteia, Vladimir Putin, față de țările situate pe flancul estic al Europei, scrie Le Monde.
NATO, cel mai mare exercițiu de la Războiul Rece
Pe 24 ianuarie, Alianța a lansat Steadfast Defender 24, cea mai mare serie de exerciții militare din Europa de la sfârșitul Războiului Rece. Programate să dureze până pe 31 mai, aceste manevre XXL mobilizează aproximativ 90.000 de oameni din 32 de țări și nu mai puțin de 1.100 de vehicule blindate, inclusiv 166 de tancuri de luptă. Exercițiile se desfășoară în principal în câmpiile Poloniei și Norvegiei, dar și în Germania, țările baltice, România, Finlanda, Slovacia, Grecia și Suedia.
„Aceasta este cea mai mare desfășurare a noastră de la Exercițiul Reforger din 1988, în care au fost angajați 125.000 de soldați”, asigură generalul american Randolph Staudenraus, șeful operațiunilor la comanda militară NATO din Brunssum (Olanda), care a venit pe 4 martie lângă Gdansk, Polonia, la supravegheați unul dintre cele două exerciții principale pe teren din secvență, numit „Dragon 24”.
Steadfast Defender 24 este, de asemenea, prima implementare a noilor planuri de apărare ale NATO, decise după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și adoptată la summitul Alianței de la Vilnius, în iulie 2023.
NATO / Sursa foto: Dreamstime.com
„Trecerea la un nivel superior”
Reticenți până acum în a viza în mod explicit Rusia, pentru a evita orice escaladare, oficialii militari ai NATO nu mai ezită, în scenariile lor, să desemneze Moscova drept inamic. Pentru Dragon 24, obiectivul atribuit trupelor era să se deplaseze cât mai repede din vestul Europei până la granița dintre Polonia și Belarus, pentru a împiedica o forță inamică să pătrundă pe teritoriul Alianței.
Un scenariu cu care s-ar putea confrunta forțele NATO, printre alte amenințări, în cazul încercării Moscovei de a ocupa Coridorul Suwalki, care leagă enclava Kaliningrad de teritoriul rus și desparte țările baltice de Polonia.
„Cel mai mare risc cu care ne confruntăm astăzi este cel al unui conflict major în Europa”, confirmă generalul Pierre Schill, șeful Statului Major al Armatei, care a venit să observe dislocarea a șapte sute de soldați și douăsprezece tancuri franceze Leclerc implicate în exercițiul Dragon 24, pe 5 martie.
„Rusia a strâns forțe puternice și este dispusă să le folosească pentru a-și doborî adversarii (...). Astăzi este foarte concentrată pe Ucraina și este dificil de evaluat timpul de regenerare al acesteia. Poate fi foarte rapid, doi până la trei ani, sau mai lent. Trebuie să folosim acest timp pentru a ne pregăti și a preveni”.
Ce învață militarii NATO din aceste exerciții
Pentru specialiști, aceste manevre de amploare nu sunt un exercițiu virtual, spre deosebire de cele desfășurate pe hărțile comandamentului, și de multe ori se dovedesc a fi bogate în lecții.
„Exercițiile la dimensiunea reală sunt esențiale pentru a vedea cu adevărat constrângerile cu care se vor confrunta trupele în cazul unei desfășurări la scară largă, ceea ce armata numește „fricțiuni”, explică Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO și actual director pentru studii de apărare la Consiliul European pentru Relații Internaționale. Acest lucru vă permite să vedeți dacă planurile funcționează cu adevărat și să dezvăluie eventualele puncte slabe”.
În timpul exercițiului Dragon 24, de exemplu, forțele franceze au traversat Vistula, un râu polonez de peste 300 de metri lățime cu curenți puternici, pe șlepuri motorizate. Un exercițiu pe care nu îl practică la o asemenea scară în Franța, unde traversările se fac pe întinderi de apă de dimensiuni mai modeste și în configurații de exerciții cunoscute.
Soldați NATO. Sursa Foto - Dreamstime
Mesaj pentru Rusia
„Armata franceză este versatilă, este pregătită pentru multe lucruri. Dar această versatilitate se traduce printr-o acuitate mai mică în anumite segmente. Trebuie să redescoperim anumite know-how, precum urcarea în trenuri, organizarea logisticii pe linii foarte extinse, integrarea cu aliații în dispozitive de la sol...”, enumeră generalul Schill.
Pe lângă o mai bună pregătire operațională, aceste exerciții la scară largă permit și transmiterea unui mesaj concurenților, spun militarii. „Exercițiile mari au o funcție esențială de semnalizare strategică”, explică Camille Grand. „Îi arătăm adversarului ce suntem capabili să facem în douăzeci și patru de ore, în patruzeci și opt de ore, într-o săptămână”.
Până în 2021, observatorii ruși erau chiar invitați să urmărească exercițiile NATO pentru a raporta la Moscova de ce erau capabili aliații și, la rândul lor, observatorii occidentali au urmărit exercițiile rusești echivalente, numite „Zapad”.
Franța, tot mai implicată în NATO
Aceste schimburi au fost întrerupte cu câteva luni înainte de invazia rusă a Ucrainei, dar fiecare a permis avioanelor spionaj ale celuilalt să se apropie în timpul exercițiilor lor.
Hotărâtă să ocupe un loc preponderent în arhitectura de apărare a NATO, într-un moment în care Statele Unite dă semne de dezangajare, Franța intenționează să-și joace pe deplin rolul în cadrul acestui „semnal strategic”.
Armata a planificat deja să trimită în România patru mii de oameni și cincizeci de tancuri de luptă Leclerc în primăvara anului 2025, în cadrul exercițiului Dacian Spring 25.
O desfășurare la o scară nemaivăzută de la Războiul Rece și acolo. „Trebuie să fim capabili să proiectăm o brigadă completă și nu doar un batalion dacă vreodată există o deteriorare a situației în Est”, crede generalul Pierre Schill. Acest exercițiu ne va permite să o demonstrăm”.
(Autor: Cédric Pietralunga, Le Monde; Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMANIA)