Potrivit NATO, Rusia nu a mai mobilizat atâtea submarine în misiuni de la Războiul Rece încoace

O demonstrație de forță care ilustrează modernizarea marinei ruse și deteriorarea climatului internațional.

Alianța Nord Atlantică este îngrijorată de activitatea militară a marinei ruse, care nu a fost niciodată atât de puternică de la încheierea Războiului Rece, a declarat Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO, pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung.

NATO va reacționa la aceasta, a spus Lungescu, începând cu mai multe patrulări în Atlanticul de Nord și cu investiții în lupta antisubmarin făcută via echipamente aeriene.

Atlanticul de Nord „este de o importanță vitală pentru securitatea Europei, din cauza căilor de aprovizionare militare, a rutelor comerciale civile și a canalelor de comunicații”, a declarat oficialul NATO.

Taie cablurile de pe fundul oceanelor

Personalul militar occidental este din ce în ce mai preocupat de recentele progrese tehnologice ale Rusiei.

Submarinele rusești sunt foarte silențioase iar rachetele îmbarcate sunt mult mai rapide ca cele din trecutul nu foarte îndepărtat.

Rusia testează la ora actuală submarine din clasa Borei care, anul viitor, vor primi rachete de croazieră hipersonice Zirkon.

Și nu este clar ce sisteme actuale de interceptare occidentale pot opri aceste arme. Unul din scenariile care circulă la ora actuală în NATO, subliniază France 24, este că submarinele rusești pot tăia cablurile submarine ce leagă Europa de SUA.

Majoritatea comunicațiilor Internet trec prin aceste cabluri. Atacuri de acest tip ar putea face parte dintr-un război hibrid iar un „război al fundului mărilor” este considerat ca un subiect major al Alianței occidentale.

Opt submarine nucleare în misiune

În ultimele luni, „am constatat o activitate submarină crescută în Marea Baltică, Arctica, Marea Neagră și în Mediterana”, declara, anterior Oanei Lungescu, generalul american Tod Wolters, comandantul forțelor aliate în Europa.

Principalul teatru de operațiuni al submersibilelor rusești se află în Arctica, unde este bazată Flota Nordului, cea mai importantă din cele patru flote rusești.

În octombrie, serviciile de informații norvegiene au observat inedita deplasare a zece submarine, din care opt cu propulsie nucleară, care au părăsit baza din Murmansk (nord-estul Rusiei) pentru a ajunge în largul Norvegiei și a patrula în Marea Barents (la sud de oceanul Arctic).

„Aceasta reprezintă aproape 20% din capacitatea totală submarină a Rusiei”, a analizat National Interest.

Rechini de oțel în Arctica

O demonstrație de forță care îngrijorează Norvegia și NATO. Ministerul norvegian al Apărării și-a făcut cunoscute, în fața ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, „preocupările” în legătură cu aceste manevre și a indicat că țara sa își va crește investițiile în capacitățile de detectare a submarinelor.

De partea sa, NATO s-a declarat „gata să acționeze”. Fără a preciza ce măsuri are în plan.

„De la anexarea Crimeei, în 2014, țările occidentale se întreabă în ce direcție va continua să-ți extindă Rusia sfera de influență. Arctica este o zonă atrăgătoare pentru că topirea ghețurilor face din ce în ce mai accesibile resursele sale naturale, până acum dificil de exploatat”, potrivit specialiștilor în chestiuni de securitate rusești de la universitatea din Nottingham.

Teren de test pentru noile arme

Însă observatorii estimează că nu mereu trebuie reduse aceste manevre la un gest pur agresiv. Una din rațiunile acestor activități ține de politica de modernizare a armatei ruse, dusă începând cu 2009.

Căderea regimului sovietic a condus la o lungă perioadă neagră pentru armata rusă, căreia Vladimir Putin a promis să-i pună capăt, la începutul celui de-al doilea său mandat la Kremlin, în 2008.

Investiții masive, în special în marină, au permis reînnoirea echipamentelor care au nevoie să fie testate. De aceea, de câțiva ani, Rusia organizează antrenamente regulate pentru a se familiariza cu acest material.

Manevrele militare din ultimele luni întră, în parte, în acest cadru. Ele au implicat în special submarinele pentru că acestea sunt, istoric, punctul forte al marinei ruse.

Care, pe de altă parte, a acuzat o rămânere în urmă față de alte puteri militare în domeniul navelor de război.

Un arsenal modern. Care sancțiuni?

Cu toate acestea, Moscova nu avea nevoie să mobilizeze un număr atât de mare de submarine doar pentru simple antrenamente.

În perioade diplomatice mai relaxate, Rusia a știut să dea dovadă de reținere militară pentru exercițiile sale pe și sub mări, potrivit Seapower Magazine, publicație a Navy League, principal lobby al industriei militară maritimă americană.

Dar, în actualul context de tensiuni puternice între Rusia și SUA, între Rusia și Europa, Rusia „are nevoie să arate că a redevenit o putere militară de prim plan care trebuie să fie luată în calcul”, estimează experții universității din Nottingham.

Putin demonstrează în plus că sancțiunile economice impuse de occidentali după anexarea Crimeei nu l-au împiedicat să-și modernizeze arsenalul.

Reacția aliaților, pusă la încercare

În plus, cu aceste manevre ale submarinelor, Moscova nu caută numai să-și arate mușchii, ci să-i testeze și pe ai altora.

„Rusia vrea să pună la încercare capacitățile de detecție ale puterilor occidentale și să verifice astfel la ce nivel sunt pregătite ele să reacționeze în timpul unor manevre navale de anvergură”, a estimat un purtător de cuvânt al serviciilor de informații norvegiene.

Cu aceste operațiuni, Rusia vrea să demonstreze SUA că este în măsură să amenințe coastele estice americane în maniera în care toate submarinele lansatoare de rachete balistice ar putea lansa arme nucleare în direcția SUA.

Putin vrea să testeze capacitatea NATO de a descoperi și gestiona o asemenea operațiune, spun norvegienii.

Situația ilustrează la ce punct a ajuns lipsa dialogului între Rusia și puterile occidentale. O agitație militară care înlocuiește dialogul este o inevitabilă cursă a înarmării, oamenințare pe termen mediu și lung.