După cum știți, construcția unui baraj din sudul Ucrainei s-a prăbușit marți, 6 iunie, după ce a fost aruncată în aer. Imediat s-au declanșat inundații, care au pus în pericol cea mai mare centrală nucleară din Europa și au amenințat aprovizionarea cu apă potabilă. Ambele părți din războiul Rusia-Ucraina s-au grăbit să evacueze rezidenții. Totodată s-au învinuit reciproc pentru distrugere.
Un expert militar a explicat pentru presa britanică de ce NATO a fost atât de moderată cu răspunsul, în cazul barajului distrus în Ucraina, care ar fi fost aruncat în aer de trupele rusești. De atunci au existat apeluri publice ca NATO să acționeze, dar un expert a declarat pentru Express.co.uk că nu este atât de simplu.
Ucraina a acuzat forțele ruse că au aruncat în aer barajul Kahovka și centrala hidroelectrică de pe râul Nipru, într-o zonă controlată de Moscova. În același timp, oficialii ruși au dat vina pe bombardamentele ucrainene în zona menționată. Nu a fost posibil să se verifice afirmațiile celor două părți în mod independent. Tot ce s-a pututu obține până în prezent a fost o declarație. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că „actul scandalos... demonstrează încă o dată brutalitatea războiului Rusiei în Ucraina”.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne din Ucraina, Herson este bombardat de armata rusă cu armament greu, locuitorii fiind evacuați. Doi militari care ajutau la evacuare au suferit, de asemenea, răni din cauza exploziilor, după cum a anunțat postul național de televiziune al Ucrainei, Suspilne.
De ce tace NATO
Megan Gittoes, director de comunicare la think tank-ul Societății Henry Jackson, a declarat că poziția NATO în ceea ce privește atacurile asupra civililor este deosebit de complicată. Ea a spus: „Deși intuitiv, am putea dori să credem că aliații NATO ar trebui să au un răspuns rapid și rapid, în special în urma pierderii de vieți civile – există un risc substanțial ca orice avertisment verbal să provoace o escaladare din partea Rusiei, având în vedere că Putin ar vedea acest lucru drept o legitimarea ofensivei sale. Occidentul se confruntă cu cel mai imprevizibil și mai delicat mediu de securitate de după Războiul Rece. Din acest motiv, am văzut doar un răspuns timid din partea NATO de când a început invazia la scară largă”.
Recentul atac asupra civililor va fi pe ordinea de zi când șefii de stat și de guverne NATO se vor întâlni luna viitoare la Vilnius. Va fi discutată calea oficială a Ucrainei către aderarea la NATO. “Parcursul euro-atlantic al Ucrainei este crucial pentru reconstrucția postbelică, dar și pentru pacea durabilă în Europa, Ucraina trebuie să fie eliberată de ocupația rusă atunci când va ajunge la calitatea de membru cu drepturi depline. Altfel, Articolul 5 din Acordul colectiv de apărare al NATO ar complica grav situația”, a mai supus expoerta britanică.
Atacul militar asupra civililor este o problemă cronică și adesea dificil de gestionat de către NATO. Vedem foarte puține planuri în vigoare pentru protejarea civililor care sunt prinși în conflict. Am văzut asta în Bosnia, Rwanda și acum în Ucraina - unde refugiații s-au evacuat. „Aliații NATO trebuie să gândească strategic în contextul Ucrainei și al planurilor permanente mai largi de răspunsuri umanitare – dar ar trebui să sporească furnizarea de sprijin pentru infrastructură și ajutor umanitar și neletal – în cazul în care ar apărea situația în care au loc evacuări ulterioare, NATO trebuie să fie prezent acolo pentru a ajuta”.
Consecințele ruperii barajului
Consecințele de mediu și sociale potențial de amploare ale dezastrului au devenit rapid clare, deoarece casele, străzile și afacerile au fost inundate în aval și echipajele de urgență au început evacuarea; oficialii au alergat să verifice sistemele de răcire de la centrala nucleară Zaporojie; iar autoritățile și-au exprimat îngrijorarea cu privire la aprovizionarea cu apă potabilă în sudul Crimeei, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014. Aproximativ 22.000 de oameni locuiesc în zone cu risc de inundații în zonele controlate de Rusia, în timp ce 16.000 locuiesc în cea mai critică zonă din ucraineană, conform calculelor oficiale. Niciuna dintre părți nu a raportat niciun deces sau rănit până în prezent.
Ruperea barajului a adăugat o nouă dimensiune uimitoare războiului Rusiei din Ucraina, aflat acum la cea de-a 16-a lună. Forțele ucrainene păreau că avansează cu o contraofensivă mult așteptată în zone de-a lungul a peste 1.000 de kilometri de linia frontului în est și sud.
Nu a fost imediat clar care dintre părți beneficiază de deteriorarea barajului, deoarece atât terenurile controlate de ruși, cât și cele deținute de ucraineni sunt în pericol. Pagubele ar putea împiedica, de asemenea, contraofensiva Ucrainei în sud și distrage atenția guvernului său, în timp ce Rusia depinde de baraj pentru a furniza apă Crimeei.