NATO a decis să monitorizeze cu mai multă atenție mișcările trupelor rusești în contextul războiului din Ucraina. Decizia vine după ce mai multe drone rusești au intrat în spațiul aerian al statelor aliate.
Alianța nord-atlantică trimite un avion radar de tip Awacs în România, într-o misiune de monitorizare a mișcărilor de trupe din Rusia. Ordinul pentru misiunea de monitorizare a venit de la cel mai înalt nivel.
NATO monitorizează mișcările de trupe rusești
Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a fost implicat în decizia legată de trimiterea aparatului Awacs în România. NATO a decis să trimită un avion radar Awacs în spațiul aerian al României. Scopul este de a monitoriza mișcările Rusiei în contextul ultimelor evoluții ale războiului ucrainean.
Mișcarea vine după de mai multe drone rusești au pătruns fără autorizație în spațiul aerian al alianței, în ultimele luni. Ordinul pentru misiune a venit de la cel mai înalt nivel al Alianței.
Misiunile aviatice Awacs vor zbura de la o bază aeriană din Grecia. Aparatele vor survola spațiul aerian al României, a cărei graniță este și frontiera externă a NATO.
Dronele rusești stârnesc îngrijorare
Aceste avioane de tip Awacs ale NATO vor monitoriza mișcările armatei ruse și vor oferi mai multe abilități României, pentru a răspunde la activitatea aeriană crescută în apropierea granițelor sale. Este vorba despre dronele lansate de Rusia pentru a lovi ținte ucrainene în apropierea României.
Parte dintre aceste aparate fără pilot ajung în spațiul aerian românesc și, implicit, în spațiul aerian al NATO. Reprezentanții Alianței au precizat că misiunile sunt defensive, legitime, proporționate și complet transparente.
Jens Stoltenberg a declarat că Alianța ar trebui să determine dacă aceste drone intră în spațiul aerian românesc din greșeală sau intenționat. Primele misiuni ale avioanelor AWACS au început deja, iar durata misiunii nu a fost precizată.
NATO trebuie să continue susținerea Ucrainei
Retorica nucleară a lui Vladimir Putin nu ar trebui să descurajeze furnizarea de sprijin militar suplimentar pentru Ucraina. Statele NATO trebuie să continue să ajute Kievul, crede secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Acesta va fi înlocuit, din 1 octombrie, de fostul premier olandez Mark Rutte.
Stoltenberg a reacţionat după o declarație făcută de Vladimir Putin potrivit căruia Rusia ar putea folosi arme nucleare dacă ar fi lovită cu rachete convenţionale. Moscova va considera orice atac asupra sa, sprijinit de o putere nucleară, drept un atac comun.
„Ce am văzut este un tipar de retorică şi mesaje nucleare ruseşti nesăbuite, iar acest lucru se potriveşte tiparului. (...) De fiecare dată când ne-am intensificat sprijinul cu noi tipuri de arme - tancuri, tiruri cu rază lungă de acţiune sau avioane F-16 - ruşii au încercat să ne împiedice. Ei nu au reuşit şi de asemenea acest ultim exemplu nu ar trebui să îi împiedice pe aliaţii din NATO să sprijine Ucraina”, a spus Jens Stoltenberg.
În opinia lui Jens Stoltenberg consideră că cel mai mare risc pentru NATO ar fi dacă Putin ar câştiga în Ucraina. Administraţia SUA a fost reticentă în a acorda Ucrainei permisiunea de a lovi în profunzime teritoriul rus cu arme cu rază lungă.