Tratatul Organizației Atlanticului de Nord (NATO) se confruntă cu una dintre cele mai dificile provocări din istoria alianței. Aceasta trebuie să reusească să convingă pe toată lumea că existenţa este justificată.

„O aniversare frumoasă, dar nu-i nimic de sărbătorit. Doar preocupări şi disperare - aşa împlineşte NATO 70 de ani.”, informează Frankenpost, citat de Agerpres.

„Fără nicio urmă de solidaritate, în schimb cu un Zeus care tună şi fulgeră, pe numele lui Donald Trump, şi care răspândeşte zilnic nesiguranţa via Twitter.”, scrie cotidianul german.

„Misiunea NATO este de asigura securitatea. De ce continuă să existe NATO? Păi, Rusia şi China îşi cresc cheltuielile pentru armament.”, menţionează Frankenpost.

„NATO trebuie să convingă pe toată lumea, inclusiv pe pacifişti, de raţiunea sa de a exista. Pentru că în lumea de azi încărcată până la refuz de arme a dispune de mijloace adecvate de apărare este indispensabil, altfel va trebui să ne luăm rămas bun de la modul de viaţă cu care suntem obişnuiţi.”,avertizează Frankenpost. 

Pe data de 4 aprilie 2019 se împlinesc 70 de ani de la înfiinţarea celei mai puternice organizaţii politico-militare de până în prezent, Alianţa Nord-Atlantică. Aceasta reuneşte 29 de state din zona euro-atlantică, printre care se numără şi România.

Negocierile purtate între aliaţi în timpul conferinţelor dedicate încheierii celui de-Al Război Mondial şi organizării lumii postbelice (Teheran-1943, Moscova-1945, Potsdam-1945 şi Yalta-1945) au scos la iveală disensiuni între marile puteri. 

Extinderea ideologiei comuniste şi a sistemului sovietic în zonele ocupate de trupele Armatei Roşii au alarmat cancelariile occidentale. 

Impunerea prin forţă a regimului comunist la Praga, în februarie 1948, a dat un important semnal de alarmă statelor occidentale să înţeleagă natura noii ameninţări care se concretiza pe continentul european.

Pe data de 17 martie 1948, Marea Britanie, Franţa, Luxemburg, Belgia şi Olanda semnau Tratatul de la Bruxelles care consfinţea apariţia unui sistem de apărare colectivă.

Unul dintre cele mai importante articole ale tratatului este articolul 5, cel în baza căruia statele membre s-au angajau să se ajute reciproc prin oferirea unei asistenţe depline în caz de agresiune. Cu alte cuvinte, o agresiune la adresa unui stat membru al NATO este considerată o agresiune pentru toți membrii alianței.

Tratatul aducea ca noutate puterea garanţiilor de securitate însă în mod concret acestea nu puteau face faţă unei eventuale invazii sovietice. Astfel, au fost declanşate negocieri cu Statele Unite ale Americii pentru a atrage această mare putere într-o formă de cooperare transatlantică, iar Tratatul de la Bruxelles era tocmai dovada că statele europene sunt determinate să se implice într-un proiect de apărare.