Gheorghe Hagi. Sursa foto: Facebook/We Love Sport
Din cuprinsul articolului
Naționala - un remember la 35 de ani. Generația de Aur trebuia să aibă un moment naștere. Acasta evident, a fost, evident, Coppa del Mondo, Italia, 1990.
Naționala venea din comunism. Pe la Mondiale, nu mai participase din 1970, când jucase cu Brazilia în grupe. În 1984, România reușise calificara la CE 1984.
Naționala în Italia. Debutul în „Grupa morții” la Bari
I se spunea așa pentru că Naționala trebuia să joace cu: URSS, Camerun, Argentina. Camerun va fi revelația competiției. Argentina era campioana mondială „en titre”. URSS, Argentina aveau loturi „galactice”. Hagi, Lăcătuș, Balint, Petrescu, Popescu, Răducioiu, Timofte I și II, Lung, Andone, Sabău, Lupu, Lupescu, Rotariu urmau să dea piept cu Besonov, Khiditulin, Protasov, Dasaev. Urmau apoi Milla, Maradona, Caniggia. Nimeni nu ne dădea vreo șansă.
Și totuși, pe 9 iunie 1990, la Bari, pe San Nicola, Lăcătuș și Sabău le dau „decisiva” celor din URSS. „Rușii” o încasează așa, ca pe final de „război rece”.
Naționala „zgâriată” de „leii” Camerunului și remiza cu Argentina lui Maradona! Momente de agonie și extaz la Bari și Napoli!
Naționala dă piept pe 14 iunie 1990 cu selecționata Camerunului, tot la Bari. Bucureștiul era învăluit de fumul Mineriadei. Roger Milla zgârie ca un leu scăpat în „jungla urbană”. În minutele 77 și 87, Naționala ia două goluri. Gabi Balint, în minutul 89 marchează golul de onoare. Se punea problema supraviețuirii.
Urma meciul decisiv cu Argentina. Meciul s-a disputat pe 18 iunie 1990, la Napoli. Să nu uităm, că un întreg stadion îl aclama pe eroul lor, pe Maradona!
O victorie a URSS cu selecționata Camerunului și o înfrângere a noastră ar fi trimis acasă România. Să nu uităm că Argentina, în meciul de deschidere fusese înfrântă de Camerun. În minutul 62, Monzon deschidea scorul pentru Argentina. Dincolo, în meciul URSS, „rușii” dominau copios, ajungând la 4-0. Dar, în același meci, se duelau antrenorii celor două echipe, amândoi sovietici: Nepomyaski la Camerun, Lobanovski la URSS.
În minutul 68, Naționala reușea să egaleze prin același Balint și mergea în optimi.
Dezastrul nostru din 25 iunie 1990 de la Genova s-a numit Irlanda
Naționala a rezistat fără să primească gol, dar nici n-a reușit să înscrie timp de 90 minute. Au urmat și prelungirile și scorul a fost tot alb.
La penalty-uri, irlandezii au marcat prin: Sheedy, Houghton, Townsend Cascarino. Românii au replicat prin Hagi, Lupu, Rotariu, Lupescu. Irlandezii au punctat prin O Leary iar românii au ratat prin Daniel Timofte. România a plecat acasă, Generația de Aur se născuse.
Epilog
Să nu uităm că Argentina, în vara lui 1990, a jucat finala cu RFG pe care a pierdut-o discutabil, pe baza unui penalty și azi incert acordat „nemților”. Camerun a fost întrecută de Anglia cu 3-2 în sferturile de finală. Irlanda a fost și ea „scoasă” de gazda competiției, Italia, în „sferturi”. Italia, la finalul competiției, a reușit clasarea pe locul 3.
Naționala n-a mers deloc rău. Emeric Jenei a fost cel mai bun antrenor al momentului la fotbal, dar la Gala Anului 1990, la categoria antrenori, a fost recompensat antrenorul de la handbal masculin, Cornel Oțelea. El obținuse bronzul după ce România a pierdut cu Ungaria.
