Ştiaţi că fiecare misiune spaţială iniţiată de NASA n-ar fi fost posibilă fără invenţia lui Hermann Julius Oberth?
Cel considerat unul dintre părinţii fondatori ai rachetei şi astronauticii mondiale a inventat duza conică.
Această piesă a permis pentru prima dată rachetelor să ajungă în cosmos. De asemenea, el a creat rachete V1 şi V 2, folosite în Al doilea Război Mondial.
Hermann Julius Oberth s-a format la Sighişoara, la Şcoala din Deal, dar în prezent este revendicat de trei oraşe: Sibiu (unde s-a născut), Sighişoara (unde a urmat gimnaziul şi liceul) şi Mediaş (unde a activat ca profesor în perioada interbelică).
Între Sighişoara şi Mediaş există disputa referitoare la locul în care Hermann Julius Oberth a realizat primul experiment ştiinţific.
„Hermann Julius Oberth era fiul doctorului Julius Oberth, cel care a pus bazele spitalului din Sighişoara, care servea ca spital al Comitatului Târnava Mare.
Studiile generale şi liceale le face la Sighişoara, apoi ajunge în Germania.
De mic copil, sub influenţa mamei sale a fost un spirit progresist şi a fost influenţat de un roman în vogă a lui Jules Verne, De la Pământ la Lună.
Pasiunea insuflată pe linie maternă a ajuns să fie o preocupare ştiinţifică şi inclusiv în teza lui de doctorat va demonstra că ceea ce a spus Jules Verne se poate proba ştiinţific.
Din păcate, teza sa de doctorat nu a fost acceptată de universităţile germane, care au considerat lucrarea ca o chestie fantasmagorică.
În schimb, Universitatea din Cluj-Napoca i-a acordat titlul de doctor.
După Primul Război Mondial, Hermann Oberth activează un timp în Sighişoara, unde s-a căsătorit, însă se va muta la Mediaş, unde va activa ca profesor.
Era un personaj atât de pasionat de domeniul construirii de rachete, încât uita de lecţii şi îşi preda propriile teorii”, a spus Nicolae Teşculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara.
„Oberth aducea elevii şi la experimentele ştiinţifice, făcea machete de rachete pe care le folosea la experimente.
Unii spun că primele experimente le-a făcut la Sighişoara, însă la Mediaş se păstrează şi anumite documente.
Cât timp a activat la Mediaş, Hermann Julius Oberth a fost curtat de americani, de sovietici şi chiar Regele Carol al II-lea i-a propus să facă un institut de cercetare, care însă nu s-a putut materializa la noi.
Va ajunge în Germania înainte de Al Doilea Război Mondial şi va lucra la proiectul de rachete al Germaniei, la rachetele V1 şi V2.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, a activat la NASA, la programul Apollo şi va lucra la proiectul de rachete, la proiectul de stabilizare a sateliţilor artificiali.
Aici a inventat duza conică, care ajută propulsia, ajută navetele spaţiale să treacă dincolo de atmosfera terestră”, a completat Teşculă.
Duza Conică (n.r. - ajutajul) este o piesă tubulară extrem de rezistentă, folosită pentru reglarea presiunii sau a vitezei de scurgere la fluide, fără care rachetele spaţiale ar exploda, conform specialiştilor.
Oberth a dezvoltat şi o teorie matematică detaliată, propunând dezvoltarea rachetelor în trepte şi a camerelor de ardere răcite cu combustibil.
Pentru această idee, el a fost nominalizat între cele 4 genii mondiale în domeniu, alături de rusul Konstantin E. Ţiolkovski, Robert H. Goddard şi Eugen Stanger.
Lui Ţiolkovski i se atribuie ecuaţia zborului rachetei din propunerea sa pentru construcţia rachetelor, în 1903.
Americanului Robert H. Goddard i se atribuie primul zbor al unei rachete cu combustibil lichid, în 1926.
Inginerul austriac Eugen Stanger a scris o carte pe subiectul rachetelor cu combustibil lichid cu câţiva ani mai devreme de reuşita americanului.
Hermann Julius Oberth s-a întors în vizită în România în 1972, la o întâlnire de la terminarea liceului, la Sighişoara.
La acea vreme, el s-a întâlnit la Bucureşti şi cu Dumitru Prunariu, primul şi singurul român care a zburat vreodată în spaţiul cosmic.
Au urmat vizitele de la Sibiu şi Mediaş, iar Universitatea Babeş-Bolyai i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa.
Din biografia lui reiese că marele om de ştiinţă s-a născut la Sibiu în 1894, iar apoi s-a mutat la Sighişoara.
La 12 ani, el era influenţat de volumul De la Pământ la Lună, al lui Jules Verne. Din acel moment a început să calculeze viteza cu care capsula spaţială trebuia să plece pentru a învinge gravitaţia şi a ajunge la Lună.
Înainte de a împlini 7 ani îşi nota o serie de invenţii, cum ar fi o roată de moară uriaşă, care să preia apa cascadei Niagara pentru a produce energie, sau un complex care să colecteze fulgere şi să înmagazineze energia.
În 1935, el a testat racheta cu combustibil solid pe bază de azotat de amoniu, concepută la Mediaş. Apoi s-a alăturat echipei fostului său student, von Braun, alături de care a construit rachete spaţiale în Huntsville (SUA).
În 1928, Oberth a fost chemat de studiourile Universum Film AG din Berlin pentru a fi consultant ştiinţific în pelicula The Woman in the Moon.
În onoarea acestui, în filmul Star Trek III - The Search of Spock a fost introdusă o navetă spaţială din clasa Oberth, modele ce au fost folosite de mai multe ori în serialul Star Trek - The Next Generation.
Hermann Oberth a murit la Nurnberg, în 28 decembrie 1989, la 95 de ani.
explicaţie foto: Hermann Oberth, alături de oficialii Agenției de rachete balistice a Armatei SUA.
sursa: Agerpres