Cea mai cunoscută stațiune balneară din țară,Techirghiol, riscă să dispară de pe hartă dacă nămolul legendar care vindecă bolile reumatice va fi exploatat și vândut, la tonă, după principiul economiei de piață. Guvernul a aprobat, anul trecut, explorările în lac după resursa minerală, urmând să dea și licența de exploatare. Comunitatea locală, neconsultată în această privință, opune rezistență și cere organizarea unui referendum în Techirghiol care să impună restricții în licența de exploatare.
În urma izbucnirii scandalului pe tema concesionării activității de explorare a nămolului din lacul Techirghiol, primăria a organizat, astăzi, o dezbatere publică.Tensiunile pleacă de la faptul că o firmă din Caransebeș, SC Formin SA, după ce in 2016 a obținut acordul guvernului, a finalizat deja cercetarea pe primul sector obținut prin concesiune și se află în plin proces de obținere a licenței de exploatare. Aceeași societate se află în faza de avizare în vederea obținerii licenței de explorare pentru un nou sector al lacului. Totul în scop turistic, susțin reprezentanții firmei Formin care au găsit și un investitor german dispus să cheltuiască 50-80 milioane de euro pentru construirea unui complex balnear pe malul lacului.
Localnicii suspectează însă că exploatarea nămolului se va face în scop pur comercial, urmând să fie vândut ca orice marfă, chiar și la export. “Temerea noastră este că așa cum se practică în România, vine un investitor străin și exploatează într-un mod mai puțin corect acea resursă minerală, ca după o perioadă foarte scurtă acea resursă să dispară. În condițiile în care va dispărea acest nămol sapropelic putem să spunem că stațiunea balneară Techirghiol, care în acest moment ocupă locul I in rândul stațiunilor balneare din România, o să dispară de pe hartă”, a explicat, la dezbaterea publică, primarul stațiunii, Iulian Soceanu.
De aceea, edilul a impus concesionarului două condiții care să fie introduse de Formin SA în licența de exploatare. “Interdicția de a exporta nămolul în afara țării și impunerea unei restricții de valorificate a nămolului numai în zona costieră a Mării Negre, doar în bazele de tratament deja existente. Aceste două solicitări trebuie luate în seama și introduse în licență de exploatare. Dacă nu, voi face un referendum. Nu vom lasă că această resursă minerală să plece în alta parte”, a cerut, clar, primarul orașului Techirghiol, Iulian Soceanu.
Specialiștii susțin însă că cei care vor exploata nămolul nu au aviz de mediu. “Valențele lacului nu sunt date numai de nămol ci și de apa și microorganisme. Să se gândească dacă fac exploatare nu numai la nămol ci și organismele care generează acest nămol. E ciudat ca nu e nimeni de la APM ptr ca toate activitățile din siturile natura 2000 necesita acest aviz”, a spus directorul științific al Institutului de Cercetări Marine Grigore Antipa, Tania Zaharia.
Ca să nu ajungem ca la Roșia Montana trebuie lucrat doar cu avizele de mediu, exploatarea durabilă se face condiționat, a punctat și geologul Costina Fulga. Iar fostul manager al sanatoriului Balnear Techirghiol, Septimiu Bourceanu a pus in discuție o condiție primordială a “supraviețuirii” nămolului. “Cel care deține licență de exploatare trebuie sa returneze nămolul în lac. În plus, să dea asigurări că vânzarea lui se face în jjudețul Constanța, pentru a se returna pentru regenerare. Întrebarea era dacă nămolul va fi returnat pentru următoarea licență. Ca dacă se duce în Germania nu mai poate veni pentru regenerare”.
Spiritele s-au încins, localnicii dar și agenții economici prezenți la dezbatere au acuzat autoritățile statului că iau decizii fără consultarea comunității. Președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Aurel Gheorghe, a păsut mai degrabă deranjat de întrebările din sală. A spus calm că nicio lege românească nu interzice comercializarea resurselor minerale în străinătate. “În aceste condiții eu cred că în următorii 10 ani putem asfalta lacul Techirghiol”, a comentat viceprimarul Florin Zisu.
Indignată, scriitoarea Aurelia Lăpușan, autor al monografiei orașului, nu s-a sfiit să atace autoritățile statului.“ Ce se întâmplă acum este un rapt. Vreți să puneți mâna pe această bogăție care aparține Techirghiolului și județului Constanța. Îmi exprim indignarea pentru ceea ce s-a întâmplat până acum cu autorizarea tuturor instituțiilor statului. Lacul este sub protecția UNESCO, este de patrimoniu. Trebuie să ne uităm la el ca la un dar pentru sănătatea oamenilor. Ori noi vorbim despre cât costă și cât scoatem din el. Într-adevăr, în câțiva ani o să îl distrugem. Cred că toată lumea de bine o să înțeleagă că acest lac nu trebuie vândut”.
Directorul Formin SA, Tiberiu Duma, a încercat să țină piept “opoziției”, dând la exemplu succesul turismului la Marea Moartă, obținut de companii puternice care au reușit să exploateze, transforme și să distribuie chiar și în străinătate resursele minerale, sarea și nămolul din zonă. Întrebat dacă vor face la fel și cu nămolul de Techirghiol, Tiberiu Duma a explicat că nu poate da răspuns sigur că nămolul nu va pleca din această zonă. “Nu am găsit nicio reglementare în lege care să impună condiții asupra comercializării unei resurse. Ideea noastră nu este de face profit prin comercilaizarea nămolului ci de a-i da valoare adăugată într-o altă zonă, turismul”, a spus Duma.
Degetul pe rană l-a pus însă actualul manager al Sanatoriului Balnear Techirghiol, singura unitate balneară care are licență de exploatare a nămolului dar nu are voie să îl vândă la extern. Doar în zona de litoral la niște tarife simbolice. Managerul Roxana Almășan crede că liberalizarea prețului la nămol ar însemna scumpirea tratamentelor, fapt ce îi va afecta mai ales pe pensionari. “Problema cea mai spinoasă este rezerva de nămol. În momentul în care o va exploata oricine, putem rămâne fără nămol. Dacă ai tehnologie adecvată te trezești că în câteva luni nu mai ai nimic pe fundul lacului. Și Techirghiolul va deveni o amintire.Acestui nămol îi trebuie o perioadă de 30 de ani să se sedimenteze, să aibă proprietățile de care ne bucurăm noi astăzi”, și-a arătat îngrijorarea Roxana Almășan.