Ilie Balaci a dezvăluit secretul singurului succes al tricolorilor cu Italia într-un meci oficial, moment petrecut în urmă cu 25 de ani, pe defunctul stadion „23 August“.
Echipa naţională de fotbal a României speră să rescrie vineri, la Zürich, împotriva Italiei, campioana mondială en-titre, una dintre paginile de legendă ale fotbalului nostru. În urmă cu 25 de ani, pe 16 aprilie 1983, naţionala antrenată pe atunci de Mircea Lucescu a învins Italia la Bucureşti. Şi atunci, ca şi acum, „squadra azzurra“ era campioană mondială en-titre. Acela a fost singurul succes obţinut de tricolori împotriva unei campioane mondiale „în exerciţiul funcţiunii“.
România a izbutit să se califice la Campionatul European din Franţa 1984, lăsând acasă echipe mult mai bine cotate: Italia, Suedia şi Cehoslovacia. Golul acelui succes - pasă scurtă Ilie Balaci şi şut de la peste 30 de metri expediat de Bölöni în plasa porţii lui Dino Zoff - a rămas în memoria colectivă a microbiştilor. Cei 80.000 de suporteri prezenţi atunci pe „defunctul“ stadion „23 August“ au salutat succesul istoric, confecţionând torţe din ziarele cu care veniseră la meci. Ilie Balaci, unul dintre eroii acelei izbânzi, crede că România mai poate învinge o dată campioana mondială Italia.
„Prinţul“ spune că prima condiţie ar fi ca tricolorii să uite că au în faţă campioni mondiali. În afara acelui succes, România a mai înregistrat o singură victorie contra italienilor, tot cu scorul de 1-0, într-un amical disputat la Sibiu, în 1989. „Fotbaliştii se uită azi la «Inimă de ţiganc㻓 EVZ: În urmă cu 25 de ani aţi contribuit la victoria contra campioanei mondiale. Credeţi că România poate repeta vineri acea performanţă împotriva Italiei? Ilie Balaci: Nu sunt convins de acest lucru, dar am mai multe argumente să cred că se poate. Italia are nevoie de victorie ca de aer. Pentru asta, ei trebuie să atace, lucru care nu le place. Trebuie să se descopere în apărare, lucru care nu le stă în fire. Îi putem prinde pe contraatac, fiindcă Daniel Niculae are viteză, iar Adi Mutu îşi va reveni şi va face un meci mare. Un succes ar fi aproape echivalent cu o calificare... Eu spun că ne putem califica şi cu trei egaluri, dacă ne ajută jocul rezultatelor. Ar fi nevoie ca Olanda să învingă Franţa, iar Italia şi Franţa să termine la egalitate. În acest caz, noi am face trei puncte, iar Franţa şi Italia ar termina cu câte două puncte. Sigur, e o variantă fantezistă, dar posibilă. Ce ar trebui să înveţe tricolorii de la cei care au învins Italia în 1983? Drept să spun, atunci nu ne prea păsa nouă că sunt ei campioni mondiali. Eram mândri şi abia am aşteptat să-i întâlnim. Jucătorii actuali trebuie să se gândească: vor să fie campioni ai Europei? Au calitatea de a deveni? Foarte bine. Atunci să-şi spună: «Cine e Del Piero? Cine e Toni? Noi suntem mai buni!». Atunci aţi avut timp mai mult la dispoziţie să pregătiţi meciul... Am stat o săptămână în cantonament. Fiecare îşi făcea calculele lui în funcţie de indicaţiile lui Lucescu şi de adversar. Îl aşteptam ca pe pâinea caldă pe Gentile, chiar dacă ştiam că Maradona nu a putut să-l depăşească. Am văzut la neamţul Littbarski că l-a „plimbat“ peste tot şi aşa am făcut şi eu. Am avut toată documentaţia necesară, casete, poze, informaţii despre adversari. Lucescu chiar a exagerat un pic. Avea impresia că nu-i cunoaştem pe italieni, că nu ne uitam la meciuri. Fotbaliştii din ziua de azi nu se uită la un meci de fotbal, ci la „Inimă de ţigancă“ sau se joacă play-station. Însă noi, cum prindeam un meci, nu ne dezlipeam din faţa televizorului. E drept că nici n-aveam altceva de văzut.
PĂRERE „Acasă ştiu un mijlocaş mai bun decât toţi“
Cum apreciaţi jocul românilor în primul meci? Dacă ne gândim că am jucat cu Franţa, vicecampioana lumii, rezultatul e bun. Însă mi-aş fi dorit să văd alt joc. Ca fost fotbalist căruia i-a plăcut spectacolul, mi-aş fi dorit să văd o echipă naţională mai incisivă, să atacăm mai mult, chiar dacă riscam mai mult să pierdem.
Cum comentaţi evoluţia lui Mutu? Îşi va reveni. Nu e uşor să-ţi pierzi bunica, nici să iei o amendă nemeritată de 12 milioane de euro. Însă Adi e un fotbalist al dracu’ şi mândru şi îi va umili aşa cum a mai făcut-o de atâtea ori în campionatul italian.
Cum vedeţi duelul tactic dintre Piţurcă şi Donadoni? Piţurcă a făcut performanţe la naţională, la echipa de tineret, pe când Donadoni are singurul merit că l-a plăcut preşedintele federaţiei italiene. Înainte a fost la o echipă de club (n.r. - Livorno) care l-a demis.
Când vom avea puterea să atacăm o echipă mare? Pentru asta trebuie să ai şi jucători. Fără nicio supărare, dar eu ştiu acasă un mijlocaş mai bun decât toţi cei care sunt acum la naţională (n.r. - ginerele său, Trică).