Muzeul Naţional al Literaturii Române organizează miercuri, 6 ianuarie 2016, ora 13.00, evenimentul cu titlul: „Ion Minulescu – 135”.
Aniversarea va avea loc la Muzeul Memorial „Ion Minulescu – Claudia Millian” din Bdul. Dr. Gheorghe Marinescu nr. 19, etaj 2, ap. 12, sector 5, București. La eveniment vor participa: Silviu Angelescu, Pavel Șușară, Răzvan Voncu și George Neagoe. Amfitrion: Ioan Cristescu, directorul MNLR. Ion Minulescu a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc. Apartamentul în care funcționează muzeul a fost achiziţionat de familia Minulescu în anul 1934. În anul 1991 Mioara Laurenţia Minulescu (fiica lui Ion Minulescu, artist plastic) a lăsat prin testament apartamentul, împreună cu patrimoniul aflat în el, Muzeului Naţional al Literaturii Române. Colecţia muzeului cuprinde documente literare, scrisori, manuscrise, fotografii şi numeroase tablouri şi sculpturi. Printre semnatari: Alexandru Ciucurencu, Margareta Sterian, Henri Catargi, Iosif Iser, Camil Ressu, Lucian Grigorescu, Cecilia Cuţescu Stork, M.H. Maxy, Al. Satmari, Victor Brauner, Oscar Han şi Claudia Millian.
O vizită prin muzeul Ion Minulescu
Încă din holul de la intrare, vizitatorul este întâmpinat de o expoziţie impresionantă de artă plastică. Dintre lucrările mai mari distingem un ulei pe pânză semnat Damian, care o reprezintă pe Mioara Minulescu, căreia i se alătură un grupaj de grafică, reprezentându-l pe poet, sub prestigioasele semnături ale lui Iosif Iser, Jean Steriadi, Păunescu Gruia. Tot în grafica holului mai apar alte semnături cum ar fi: Theodor Pallady, Carol Popp de Szatmáry, Nicolae Dărăscu etc. Pe cuierul din acelaşi hol întâlnim două statuete realizate de Claudia Millian şi un Cap de negresă, pentru ca să-şi găsească locul, fără a-l aglomera şi o statuetă reprezentând-o, de asta dată pe Claudia Millian, realizată de Oscar Han. Acestora li se alătură câteva piese de ceramica şi o ladă de lemn. Simezele abundă în remarcabile semnături: Lucia Demetriade Bălăcescu, din nou câţiva Iser, Alexandru Ciucurencu, Margareta Sterian, Camil Ressu (portret Claudia Millian), M. H. Maxy, Lucian Grigorescu dar şi opere ale Mioarei Minulescu şi Claudiei. Sunt alături două sculpturi de Oscar Han (reprezentând-o pe Claudia Millian). Nu lipsesc şi alte obiecte decorative: fotografii, sfeşnice, paftale din argint, casete etc. Din living intrăm în intimitatea camerei Mioarei unde, pe lângă mobilierul adecvat,suntem din nou atraşi de bogăţia plastică: tablou al Claudiei Millian, semnat de Iosif Iser, care mai semnează câteva lucrări din aceeaşi încăpere, acestora alăturându-se foarte multe creaţii ale Margaretei Sterian (predominante în această cameră), un Năsturel dar şi un Victor Brauner (Portret Ion Minulescu - 1924). Opus camerei, din acelaşi living se trece în camera Claudiei Millian, unde este dominantă colecţia de icoane (peste 25 de piese). Ca şi în camera Mioare, nu lipsesc rafturile cu cărţi dispuse în spaţii funcţionale. Peretele de deasupra servantei mari este ocupat în cea mai mare parte de o lucrare reprezentând o ilustrare a versetelor din Apocalipsa şi cetatea Ierusalim (1862). Atrage atenţia vitrina încărcată de mici obiecte personale, cărţile celor doi scriitori, statuete, legitimaţii etc. Lucrările de artă plastică au semnături celebre ale pictorilor: Sorin Ionescu (peisagii), Petre Iorgulescu-Yor, Luky Galaction-Passarelly, Cuţescu-Storck, din nou Iser şi Lucia Demetriade-Bălăcescu, un cunoscut Ressu reprezentându-l pe Ion Minulescu cu ţigara şi câteva tablouri semnate, din nou, de Mioara Minulescu. Pe servanta mică se află o sculptură a Claudiei Millian, reprezentându-l pe Mihai Eminescu. Vasele din alamă şi din argint completează decorul încăperii. Camera lui are pe lângă obiecte de mobilier picturi cu semnăturile autorilor: N. Tonitza, caricaturi de Iser, D. E. Galanis - pictor grec (Ion Minulescu pe un scaun înalt cântând la chitara - Paris, 1903), Ziffer, Traian Cornescu (Mioara Minulescu la opt ani), un tuş de Theodor Pallady şi, din nou, Claudia Millian, un ulei reprezentând pe mama poetului. Biblioteca este impresionantă, atât ca mărime, cât şi prin conţinut. (NR: descrierea muzeului aparține CIMEC).