Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca este unul dintre cele 11 muzee din România car epot rămâne fără casă. Fenomenul retrocedării imobilelor lovește la întâmplare, dar dureros.
Pe pagina de internet a muzeului există un apel de ajutorare a acestei instituții. „Colecția de Istorie a Farmaciei din Cluj riscă să fie evacuată din clădirea în care a funcționat din 1954. Instanțele au decis ca imobilul care găzduiește astăzi muzeul să fie retrocedat ultimei familii de farmaciști care l-a deținut înainte de naționalizare – familia Hintz. Moştenitorii doresc să vândă clădirea, Ministerul Culturii şi-a declinat dreptul de preemţiune, iar Primaria Municipiului Cluj-Napoca întâmpină probleme în negocierea cu urmaşii familiei Hintz. În acest context, în toamna anului 2015 muzeul a primit notificare de evacuare iar Primăria discută despre alocarea unui spaţiul temporar de depozitare pentru colecţie. Mutarea colecţiei în orice altă clădire în afară de vechea farmacie a oraşului ar răpi aerul de autenticitate care face din Muzeu un obiectiv unic. Retrocedarea este o reparație firească pentru cei cărora proprietatea le-a fost răpită de autorităţile comuniste. Casa Hintz în sine e cunoscută după numele acestei familii, care a avut un rol important în păstrarea tradiţiei farmaciei clujene. Pe de altă parte, clujenii au la rândul lor dreptul de a nu rămâne fără un muzeu cu adevărat special, mai ales în contextul candidaturii pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Singura soluţie pentru ca toată lumea să câştige este ca autorităţile române, cele care poartă răspunderea protejării patrimoniului naţional, să răscumpere clădirea de la moştenitori, care au scos deja imobilul la vânzare, sau să ajungă la un acord cu aceştia pentru păstrarea muzeului în spaţiul actual. În caz contrar, riscăm să avem un muzeu în minus şi un local în plus – centrul Clujului e deja plin de diverse cluburi, puburi, crâşme şi birturi”, se arată în apel.
În acest moment încă se mai negociază cu moștenitorii. Dar nimeni nu știe care va fi rezultatul. Iată și istoria acestui muzeu unic, spusă de dr. Ana-Maria Gruia, muzeograf la Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca.
Muzeului Farmaciei a fost fondat în anul 1954, fiind una dintre cele mai timpurii colecţii de acest tip din Europa. În România există doar două astfel de muzee, cel de la Cluj, subordonat Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, şi cel de la Sibiu, parte a Muzeului Brukenthal.
Importanţa colecţiei de la Cluj rezidă atât în obiectele de patrimoniu în sine, cât şi în clădirea care o adăposteşte. În ceea ce priveşte obiectele, colecţia include cel mai bogat lot de vase farmaceutice din întreaga regiune (ca. 1500), aparatură de laborator, manuscrise şi tipărituri (ediţii rare de secol XVI-XVIII), ingrediente celebre (Praf de Mumie), şi un important lot de aparte medicale (valoroase prin vechime – primul electrocardiograf din România – sau asocierea cu mari personalităţi ale lumii medicale româneşti). Patrimoniul colecţiei include ca. 2500 de obiecte, de la mobilier de epocă la mici sticluţe şi retorte.
Locaţia tradiţională a muzeului este la parterul şi subsolul casei Hintz, în vechea farmacie medievală a oraşului, care păstrează astfel structura farmaciilor de officină şi pune perfect în valoare exponatele: Officina, sala unde se vindeau efectiv medicamentele, păstrează o frumoasă pictură barocă cu simboluri ale farmaciei (şerpii lui Aesculap pe Copacul Vieţii), sălile de depozitare a materialelor, laboratorul amenajat la subsol, şi sala aparaturii medicale, în directă legătură tematică cu restul exponatelor. Astfel concepută, în spaţiul vechii farmacii, colecţia este unică prin originalitatea contextului de expunere iar spaţiul este cel mai longeviv din regiune (ca farmacie, timp de peste patru secole şi ca muzeu al farmaciei, de peste 60 de ani).