Constantin Brâncuși este unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XX, cu o influență uriașă asupra artei moderne. Întâlnirile și relațiile sale cu diverse personalități din lumea culturală au fost esențiale pentru evoluția acestui domeniu. Una dintre aceste relații a fost cu o pictoriță de origine maghiară. Cei doi s-au cunoscut în Parisul artistic al anului 1910. Prima lor întâlnire este descrisă amănunțit într-o scrisoare, păstrată ani de zile între filele dosarelor Muzeului de Artă Modernă din New York.
Constantin Brâncuși o întâlnește pe Margit Pogány
Parisul anului 1910 era epicentrul avangardei artistice. Era locul unde ideile noi și formele de exprimare revoluționare se întâlneau și se conturau. În acest cadru, Constantin Brâncuși, un tânăr sculptor român deja recunoscut pentru inovațiile sale în arta modernă, s-a întâlnit cu Margit Pogány, o artistă din Ungaria, studentă la Paris. Pogány, o tânără fascinată de sculptură și artă modernă, a fost captivată de stilul inovator și viziunea radicală a artistului.
Întâlnirea dintre cei doi este relatată în detaliu chiar de tânăra artistă într-o scrisoare din 1952. Documentul redactat în limba engleză a fost păstrat ani de zile între filele dosarelor Muzeului de Artă Modernă din New York. În rândurile scrise chiar de ea, Margit Pogány spune că l-a cunoscut pe sculptor la pensiunea unde era cazată. La acea vreme el avea 34 de ani, iar ea 30. Brâncuși mergea deseori să mănânce unde tânăra stătea pe perioada studiilor și s-au văzut de multe ori. Într-o zi, sculptorul a invitat-o în atelierul său pentru a-i arăta una dintre lucrările sale.
Pogány povestește că artistul a insistat foarte mult să meargă cu el, așa că aceasta a acceptat în cele din urmă. Însoțită de o prietenă, a admirat lucrările lui Constantin Brâncuși, însă una i-a atras atenția în mod deosebit. Un cap de marmură alb a fascinate-o și a realizat că ea a fost muză pentru respectiva lucrare. Tânăra spunea că era „ o sculptură vădind influența artei negre, lucru cu totul nou pentru vremea aceea”. Capul de marmură alb, care era numai ochi, a ajuns piatră de mormânt și a fost intitulat „Sărutul”. Piatra a fost așezată la căpătâiul unei tinere rusoaice, Tatiana Rachewskaia, și a scandalizat multă lume.
Relația dintre artiști devine mai strânsă
Margit Pogány a început să viziteze cu regularitate atelierul sculptorului. La finalul studiilor a deschis alături de o prietenă un atelier, iar Brâncuși venea și el deseori în vizită. Tânăra artistă spune că în aceea perioadă a avut ocazia să îi cunoască munca și să îi înțeleagă mai bine operele. De la el a avut și multe de învățat, susținând că în viziunea sa „arta nu copiază natura”. Impresionată de sculpturile artistului, tânăra i-a propus să îi facă portretul, iar el a acceptat.
Constantin Brâncuși nu a vrut să discute partea financiară, iar pentru că tânăra urma să părăsească Parisul, a rugat-o să pozeze de câteva ori. Margit povestește în scrisoarea sa că la fiecare întâlnire sculptorul realiza câte un nou bust din lut. Ea era încântată și îl ruga să îl păstreze pentru cel definitiv, însă artistul părea nemulțumit. Fiecare bust a ajuns, rând pe rând, în lada cu pământ din colțul atelierului. Toate aceste încercări aveau rolul de a-l ajuta să învețe pe de rost trăsăturile tinerei.
În ianuarie 1912 Margit Pogány a părăsit Parisul, însă sculptura sa nu era începută. Brâncuși i-a promis că în câteva luni bustul va fi gata, însă ulterior i-a transmis că lucrarea îi va lua mai mult timp. În anul 1913 bustul a fost finalizat și trimis la o expoziție. Tânăra artistă spune că opera nu a fost apreciată de foarte multă lume. În toamna aceluiași an a primit o scrisoare de la sculptor prin care o informa că au fost finalizate atât bustul de marmură, cât și cel din bronz. Sculptura din bronz a ajuns la tânăra artistă.
„Domnișoara Pogany”, sculptură realizată de Constantin Brâncuși. Sursa foto: Speed Art Museum / Facebook
Constantin Brâncuși a realizat mai multe busturi ale tinerei artiste
Sculptura a fost realizată în mai multe versiuni, fiecare încercând să capteze mai bine spiritul și expresia interioară a modelului. Lucrarea se distinge prin capul alungit, ochii mari și ovali, sugerând mai degrabă esența unui chip uman decât detaliile realiste. Constantin Brâncuși a renunțat la orice detaliu superficial, preferând să exprime structura și armonia formelor esențiale. Lucrarea sa a dat naștere unui stil revoluționar care a influențat profund sculptura modernă.
În lucrarea „Brâncuși: A Study of the Sculpture” (1968), criticului american de artă Sidney Geist vorbește despre aceste sculpturi. Potrivit acestuia, primul portret al domnișoarei Pogány este „Capul din marmură” care a fost expus în 1914 la „Alfred Stieglitz Photo-Secession Gallery“ din New York. În prima expoziție personală a sculptorului, lucrarea era menționată ca „Danaidă”. Prin 1952, Brâncuşi îi mărturisea doctorului Heinz Keller, fondatorul „Kunstverein Winterthur“, că bronzul a reprezentat „un stadiu preliminar pentru D-ra Pogány”.
Bustul domnișoarei Margit Pogány realizat de Constantin Brâncuși măsoară 27 cm înălţime și i se cunosc şase replici turnate la epoci diferite. Acestea au fost finisate în bronz neted, bronz polizat sau bronz aurit şi montate în diferite unghiuri de înclinaţie faţă de bază. Piesa din marmură, realizată în 1912, a dispărut. În România se află o singură versiune originală a „Domnișoarei Pogany”, cea din bronz. Lucrarea a fost expusă în 1928 la „Expoziţia Jubiliară a Tinerimii Artistice”. Celelalte exemplare existente în țară sunt copii de turnătorie.
Cine a fost muza lui Brâncuși?
Autoportret realizat de domnișoara Margit Pogany în 1913. Sursa foto: Philadelphia Museum of Art / Facebook
Margit Pogány a fost o pictoriță și model de origine maghiară. Ea s-a născut în Ungaria în anul 1879 și a studiat artele plastice la Budapesta și Paris. În perioada în care a studiat în orașul luminilor l-a cunoscut pe sculptorul român. Aceștia s-au întâlnit prima data la restaurant Rosalie, prin Otilia Cosmutza, cea care i-a devenit soție publicistului maghiar Gyorgy Bölöni, prieten bun cu Brâncuși.
Tânăra artistă a devenit extrem de cunoscută în mare parte datorită portretului realizat de sculptorul român. Lucrarea este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brâncuși. Ea reprezintă o stilizare extremă a trăsăturilor modelului, cu accent pe ochii mari și expresivi. Pe lângă activitatea de model pentru Brâncuși, Margit Pogány a avut și o carieră de pictoriță. Opera ei artistică nu a avut aceeași notorietate ca a marilor figuri ale avangardei pariziene, însă contribuția sa la lumea artistică a începutului de secol XX a fost semnificativă.
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Margit Pogány s-a stabilit în Australia. Prima sa expoziție a fost organizată la George Gallery din Melbourne, în 1951. A urmat apoi o expoziție la colectivă la Atheneum Gallery. Artista nu a fost căsătorită și nici nu a făcut copii. S-a stins din viață la 85 de ani, pe 31 decembrie 1964, potrivit dosaresecrete.ro.