Doar anul trecut, 331 de oameni au murit în urma unor accidente la locul de muncă. Niciun dosar penal întocmit în astfel de cazuri nu a ajuns însă în instanţă.
Trei morţi şi trei răniţi. Acesta este „bilanţul” ultimelor accidente de muncă produse pe două şantiere din Bucureşti şi Crevedia (judeţul Dâmboviţa), la interval de numai patru zile.
Deşi inspectoratele teritoriale de muncă şi procurorii au deschis anchete peste anchete în aceste cazuri, este foarte puţin probabil să fie tras cineva la răspundere. Cel puţin aşa arată experienţa ultimilor ani în care autorităţile au înţeles să aplice parcă un şablon în astfel de cazuri: anchetele nu sunt finalizate sau se ajunge la vechea concluzie - „mortul este vinovat”.
De fiecare dată, companiile care sunt obligate să le ofere angajaţilor siguranţă la locul de muncă scapă, în cel mai bun caz, cu amenzi.
Ipoteza este susţinută şi de cifrele adunate de Inspecţia Muncii, prezentate recent şi de marile confederaţii sindicale: doar anul trecut, 331 de oameni au murit în accidente de muncă, iar alţi 4.261 au fost răniţi. Niciunul dintre dosarele deschise în această perioadă nu a ajuns în instanţă. În ultimii cinci ani, peste 2.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în aceste condiţii, iar posibilii respon sabili au scăpat doar cu nişte simple amenzi.
Sindicatele au cerut, în repetate rânduri, modificarea legislaţiei privind funcţionarea Inspecţiei Muncii, astfel încât angajatorii care nu pun preţ pe vieţile muncitorilor să fie sancţionaţi pe măsură. Până acum, statul român a ratificat însă doar câteva capitole ale Convenţiei europene privind securitatea socială, omiţându-le exact pe acelea care se referă la accidentele de muncă, susţin sindicaliştii.
DÂMBOVIŢA
Răniţi grav după ce au căzut de pe schelă
Doi muncitori care lucrau la reabilitarea clădirii fostei fabrici de nutreţuri combinate din comuna Crevedia, judeţul Dâmboviţa, au ajuns, ieri-dimineaţă, în stare gravă la spital după ce au căzut de pe o schelă, de la aproximativ 14 metri înălţime.
Unul dintre ei s-a prăbuşit într-o groapă de trei metri adâncime, iar celălalt - pe o platformă din beton. La faţa locului au ajuns, în câteva minute, mai multe echi paje SMURD, muncitorii răniţi şi în stare de şoc fiind trans portaţi de urgenţă la Spitalul Universitar şi la Spitalul de Urgenţă Floreasca, din Bucureşti.
„Au avut zile!”
„Pe schelă erau, de fapt, trei muncitori în momentul în care se pare că platforma pe care stăteau s-a rupt, nu ştim încă din ce motive. Cel de-al treilea a reuşit să se aga ţe însă cu mâinile de schelă şi a fost ajutat să coboare de către pompieri. Oricum, toţi trei au avut zile!”, a spus unul dintre poliţiştii chemaţi „să asigure” zona.
Potrivit medicilor de la Floreasca, unul dintre cei doi muncitori răniţi a suferit fracturi deschise la ambele picioare, iar aseară urma să fie supus unei intervenţii chirurgicale.
Celălalt, în vârstă de aproximativ 50 de ani, a fost internat la Anestezie şi Terapie Intensivă, în Secţia de neurologie a Spitalului Universitar. Diagnosticul: traumatism cranio-cerebral, contuzie pulmonară, lombară şi toracică şi fractură costală.
„Este conştient şi nu se pune problema unei intervenţii chirurgicale”, au explicat, aseară, reprezentanţii unităţii medicale.
„Aveau instructajele de protecţia muncii făcute”
Ieri după-amiază, după câteva ore de cercetări, specialiştii de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Dâmboviţa au stabilit că muncitorii răniţi aveau instructajele de protecţia muncii făcute, ceea ce i-ar absolvi de orice vină pe angajatori.
„Cei doi muncitori executau lucrări de sudură la o înălţime de aproximativ 14 metri. Este probabil ca nacela (un fel de platformă securizată pe care se aflau cei trei în acel moment - n.r.) să se fi desprins din lanţuri, din motive deocamdată necunoscute. Drept urmare, cei doi muncitori s-au dezechilibrat şi au căzut. (...) Lucrătorii erau angajaţi cu forme legale la o societate comercială din Bacău. Aveau toate instructajele de protecţia muncii efectuate şi erau în timpul programului de lucru. Beneficiarul lucrării este SC Agroli Crevedia, combinatul de creştere a puilor”, a precizat Sebastian Bica, inspector la Inspectoratul Teritorial de Muncă Dâmboviţa.
Procurorii Parchetului Judecătoriei Răcari au început şi ei o anchetă pentru a stabili împrejurările exacte în care s-a produs accidentul şi cine sunt vinovaţii.
CAUZE
Suntem „corijenţi” la legislaţie
Controale insuficiente, pedepse prea blânde, o legislaţie incompletă privind siguranţa la locul de muncă. Acestea ar fi, pe scurt, câteva dintre motivele care ridică, an de an, la câteva sute „bilanţul” morţilor în accidente de muncă.
Potrivit statisticilor, cea mai periculoasă slujbă pare a fi cea de muncitor în construcţii, aceasta fiind urmată de cea de miner .
În ceea ce priveşte localităţile în care au loc cele mai multe accidente de muncă, primul „în top” este Bucureştiul, cu 784 de răniţi grav în 2008.
Cifra este cu 14,11% mai mare decât cea înregistrată în 2007. Aici au fost şi cei mai mulţi morţi: 42. Capitala este urmată în acelaşi clasament de Hunedoara, judeţ în care, doar anul trecut, 236 de persoane au suferit accidente la locul de muncă.
ITM: „Anchetele sunt treaba instanţei”
Reprezentanţii Inspecţiei Mun cii spun că atribuţiile acestei instituţii sunt limitate în momentul de faţă.
„Inspectorii care fac controale pe şantiere sau în firme nu pot decât să verifice acte şi să vadă dacă sunt respectate condiţiile de securitate. Dacă angajatul a semnat foaia de instructaj pentru protecţia muncii, înseamnă că şi-a asumat acel instructaj. Anchetele cu expertize grafologice şi aşa mai departe sunt treaba instanţei. Inspecţia Muncii nu are astfel de atribuţii”, a spus Cecilia Alecu, purtător de cuvânt la Inspecţia Muncii.
În timp ce inspectorii preferă să paseze responsabilitatea pe umerii anchetatorilor, statul este „corijent” în privinţa legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă: România a ratificat doar câteva capitole ale Convenţiei 102 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM). Astfel, au rămas „pe dinafară” exact prevederile referitoare la accidentele de muncă, invaliditate, şomaj şi boli profesionale.
Bolile profesionale nu pot fi cumpărate
„Cerem ratificarea celor 14 Convenţii ale OIM, care se referă la sănătatea şi securitatea în muncă. Suntem mai puţin interesaţi ca angajaţii să fie recompensaţi cu bani, pentru că bolile profesionale şi sănătatea la locul de muncă nu pot fi cumpărate”, a spus Bogdan Iuliu Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”.
O altă problemă ţine de faptul că lipsesc programele de prevenire a accidentelor de muncă, prin instruirea, educarea şi formarea corespunzătoare a muncitorilor în această privinţă.
Luna trecută, marile confederaţii sindicale au cerut şi înfiinţarea unui Fond naţional de risc profesional, care ar trebui să asigure nu doar decontarea cheltuielilor care se ivesc în cazul tragediilor, ci şi acoperirea costurilor unor eventuale intervenţii chirurgicale care se impun în asemenea situaţii.
CONCLUZII
Anchete peste anchete, rezultate zero
Bucureşti. Lucrările de infrastructură din ultimii ani au însemnat şi multe pierderi de vieţi omeneşti. De cele mai multe ori, lipsesc însă vinovaţii, iar amenzile sunt simbolice.
Cel mai recent accident de muncă, produs săptămâna trecută, a fost şi printre cele mai grave: trei muncitori au murit striviţi sub un mal de pământ, pe şantierul Pasajului Băneasa. Inspectoratul Teritorial de Muncă a hotărât ca lucrările pe sectorul afectat de surparea malului de pământ să fie sistate. Firma Marconstruct Impex, subcontractorul pentru lucrările de deviere a reţelelor de apă şi canalizare din zona pasajului, riscă o amendă de cel mult 8.000 de lei, pentru că nu a redactat „declaraţia prealabilă” de des chidere a şantierului.
Totodată, Parchetul Judecătoriei Sector 1 a deschis o anchetă privind posibile infracţiuni legate de securitatea în muncă şi ucidere din culpă.
În septembrie 2007, un accident similar se producea la şantierul Pasajului Basarab. Atunci, un bărbat care lucra la o conductă a fost îngropat sub un mal de pământ, sub privirile îngrozite ale cole gilor săi.
Unul dintre cele mai grave accidente de după Revoluţie a avut loc însă în ianuarie 2007, pe un şantier din nordul Capitalei: patru lucrători au murit, iar doi au fost grav răniţi, după ce platforma pe care se aflau s-a prăbuşit de la peste zece metri înălţime.
Bihor. La mijlocul lunii februarie, un muncitor a murit, iar alţi trei au fost grav răniţi după ce un planşeu de la viitorul mall Oradea Plaza a căzut peste ei.
„Au fost două mari greşeli de proiectare a structurii metalice. Proiectarea a fost făcută de un colectiv de conferenţiari universitari, iar verificarea proiectului, de un profesor de la Universitatea din Timişoara”, spune Lucian Chindlea, şeful Inspectoratului Teritorial în Construcţii Nord Vest. Proiectanţii clădirii şi-au pierdut dreptul de liberă practică şi sunt cercetaţi penal pentru omor din culpă.
Sibiu. Un bărbat de 28 ani, care lucra la săpăturile pentru sistemul de canalizare din Sibiu, a murit, la sfârşitul lunii aprilie, după ce un bulgăre de pământ de câteva zeci de kilograme a căzut peste el şi l-a asfixiat. Inspectoratul Teritorial de Muncă nu a finalizat încă ancheta în acest caz.
Caraş-Severin. În decembrie 2008, un tânăr de 28 de ani din Bocşa a murit după ce a căzut de la 20 de metri înălţime, încercând să-şi salveze colegul care alunecase pe acoperişul ud al unei clădiri pe care montau tablă. Acesta din urmă a ajuns în comă la spital.
„Muncitorii nu purtau căştile de protecţie. Patronii sunt şi ei vinovaţi, deoarece trebuiau să ia anumite măsuri, având în vedere condiţiile meteo nefavorabile”, a expli cat Petru Viorel Adam, inspec torul care s-a ocupat de caz.