Sunt autori care, îndrăgostiți de personajele lor, nu pot să renunțe la ele și, uneori, după mulți ani, le readuc la rampă, spre încântarea celor care le-au cunoscut și le-au îndrăgit. Așa procedează și John le Carré în „Moștenirea spionilor”, roman în care îi reîntâlnim pe câțiva dintre eroii din celebra sa trilogie „Pe urmele lui Karla”.
În „Cârtița”, „Premiantul”, „Oamenii lui Smiley” era prezentată o vastă operațiune a Serviciului Secret Britanic – cunoscut sub numele amuzant de Circus – de a descoperi identitatea unui trădător strecurat în rândurile sale. Control, Jim Prideaux, Toby Esterhase, Percy Alleline, Peter Guillam și legendarul George Smiley izbutesc să-l demaște pe cel care furniza informații rușilor.
În „Moștenirea spionilor” rolul principal îi revine lui Peter Guillam. Pensionat de multă vreme, locuiește într-un cătun breton, fiind proprietar al unei ferme din Les Deux Eglises. În sfârșit, și-a găsit liniștea într-un colțișor patriarhal, încercând să uite viața periculoasă pe care a dus-o, fiind și vânat, și vânător. Dar din Servicii nu poți ieși decât mort.
O scrisoare îl smulge din tihnă și-l readuce la Londra unde trecutul îl ajunge din urmă. Într-o casă conspirativă e supus unor interogatorii îndelungi, complicate și ostile, de către agenți dintr-o altă generație, care n-a cunoscut ororile Războiului Rece. El este chestionat, uneori chiar amenințat, în legătură cu operațiunea Windfall de la începutul anilor ’60 – cum a fost organizată, cine a condus-o, unde s-a greșit, de ce a eșuat și de ce au existat victime. A fost o acțiune de „dezinformare, înșelarea inamicului, protejarea unei surse vitale. Pătrunderea în centrala serviciilor secrete din Moscova cu scopul de a identifica trădătorul sau trădătorii din rândul conducerii Circului.” Doi urmași ai celor care și-au pierdut atunci viața acuză cu vehemență și cer despăgubiri Circului deoarece consideră că operațiunea a fost regizată defectuos.
Anchetatorii fac apel la memoria lui Guillam, îl presează să răspundă ce știe în legătură cu furtul unor documente, altele fiind tocate sau arse. O mușamalizare de proporții a avut loc și cine a pus-o la cale n-are de gând să recunoască, din dorința de a-i proteja pe cei care doar și-au făcut datoria, însă au avut neșansa de a da greș. John le Carré descrie admirabil o lume tenebroasă, a aparențelor, populată de oameni onești, sinceri, dar și de trădători și mincinoși.
Desigur, acțiunea captivantă te ține cu sufletul la gură. Iar inconfundabilul stil al acestui excepțional autor te cucerește și de această dată. Ironic sau amar, îndurerat sau extaziat în fața miracolelor existenței, suspicios sau încrezător în semenii săi, el surprinde cu un har neasemuit lumea aparte a celor care acționează din umbră. „Moștenirea spionilor” oferă o lectură care bucură pe cel mai cusurgiu cititor