Mossad, MI6 și CIA au stricat aniversarea Revoluției iraniene

Mossad, MI6 și CIA au stricat aniversarea Revoluției iraniene

„Complotul” american contra Republicii islamice este sortit eșecului, a lansat, ieri, președintele iranian Hassan Rohani, cu ocazia celei de-a 40-a aniversare a revoluției, în mijlocul unei uriașe mulțimi, în Teheran. De unde serviciile secrete israeliene, britanice și americane i-au sufl at de sub nas un specialist iranian în domeniul nuclear

O indrăzneață operațiune de extragere din Teheran a unui om de știință iranian, specializat în domeniul nuclear, a fost dusă la bun sfârșit de către agenți ai Mossad, MI6 și CIA, informează Daily Mail și postul de televiziune israelian i24News. Bărbatul, cu reședința în Teheran, a părăsit Iranul cu ajutorul unei ambarcațiuni cu migranți, folosindu-se ca acoperire de o rută de imigrație aglomerată.

Omul de știință iranian ar fi fost introdus clandestin în Marea Britanie, pe o ambarcațiune gonflabilă, alături de alți migranți iranieni, care au traversat Canalul Mânecii spre Lydd, la începutul acestui an.

Operațiunea a fost elaborată în octombrie anul trecut, când Mossad-ul a ajutat la fuga omului de știință iranian (47 de ani) în Turcia, de unde s-a alăturat unui grup de migranți iranieni care încercau să ajungă pe teritoriul Marii Britanii.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Nu a fost fără provocări. Absența lui a fost rapid remarcată și am fost informați că o unitate specială a Corpului Gardienilor Revoluției a fost trimisă pe urmele lui”, a declarat o sursă pentru Daily Mail. „Odată ajuns în Franța, chestiunea s-a pus a fost cum să-l trecem în Marea Britanie. Nu puteam pur și simplu să-l urcăm întrun avion”, a adăugat sursa citată, care a precizat: „chiar dacă se întâmplă rar, soluția care ne-a fost oferită a fost să-l facem să treverseze Canalul Mânecii cu o barcă, împreună cu un grup de imigranți de aceeași naționalitate”.

Interogat despre programul nuclear al Teheranului

Odată ajuns în Marea Britanie, iranianul a fost interogat cu privire la starea actuală a programului nuclear al Teheranului, înainte de a fi îmbarcat într- un avion cu destinația SUA. Publicația britanică subliniază că specialistul iranian ar fi ajutat la asasinarea, în 2012, a unui alt om de știință iranian, Mostafa Ahmadi Roshan. Multă vreme, Mossad-ul a fost suspectat că se află în spatele acestui asasinat.

Afluxul iranian de migranți către Marea Britanie a crescut recent din cauza unei decizii a guvernului sârb de a accepta întrarea fără viză a turiștilor iranieni în țară. Această inițiativă este destinată creșterii turismului și schimburilor comerciale între Iran și Serbia. Ceea ce firește a permis unui număr mai mare de iranieni să intre în Europa.

Moarte Americii, moarte Israelului, jos Marea Britanie!

Ieri dimineață, locuitorii Teheranului au umplut piața Azadi din centrul orașului, unde Hassan Rohani a vorbit sub o ploaie torențială, percepută de popor drept o binecuvântare într- o țară atât de aridă, relatează AFP. „Prezența poporului pe toate străzile Republicii islamice (...) înseamnă că dușmanul nu-și va atinge obiectivele demonice”, a lansat Rohani, după ce a denunțat un „complot” al americanilor, al „sioniștilor” și al statelor „reacționare” din Orientul Mijociu care sunt împotriva Iranului.

Mulțimea agita mii de drapele ale țării. Printre umbrele se puteau vedea mii de banere, pancarte sau portrete ale ghidului suprem, ayatolahul Ali Khamenei, și fondatorului Republicii islamice, Ruhollah Khomeini. Pe unele se putea citi: „Vom călca în picioare SUA”, „moarte Americii”, „moarte Angliei”, „40 de ani de provocări, 40 de ani de înfrângeri pentru SUA”, „Israel nu va mai trăi încă 25 de ani”.

De la dinastie, la revoluție

Monarhie condusă de un șah, Iranul a fost dominat în secolul XX de către dinastia Pahlavi. În 1925, Reza Khan, proclamat nou șah al Iranului, ia numele de Pahlavi. În 1941 este constrâns să abdice în favoarea fiului său, Mohammad Reza. În 1953, primul ministru Mahommad Mossadegh, care naționalizase petrolul până atunci controlat de britanici, este răsturnat în urma unei lovituri de stat orchestrată de Washington și Londra.

În 1963, ayatolahul Khomeini preia conducerea revoltelor împotriva reformelor moderniste ale șahului care ordonă, un an mai târziu, exilarea lui Khomeini. În 1978, încep manifestări ostile puterii și greve care se amplifică, iar în 16 ianuarie 1979 șahul părăsește Iranul. La 1 februarie 1979, ayatolahul Ruhollah Khomeini intră în Teheran, după peste 14 ani de exil. La 11 februarie, radioul iranian, botezat „Vocea revoluției”, anunța „sfârșitul a 2500 de ani de despotism”. Republica islamică este proclamată în 1 aprilie.

Gardienii revoluției conduc țara

Constituția îi oferă esențialul puterii ghidului suprem, actualmente ayatolahul Ali Khamenei, succesorul lui Khomeini (decedat în 1989). Actualul președinte iranian, Hassan Rohani, văzut ca un islamist moderat, a fost reales în 2017.

 Puterea Parlamentului este limitată în raport cu alte instituții, precum Consiliul Gardienilor revoluției (alcătuit în parte din figuri religioase numite de ghidul suprem). Gardienii Revoluției constituie arma idelologică a Republicii islamice

40 de ani, puternic simbol al lumii musulmane

A 40-a aniversare a revoluției islamice a inclus un ritual bine stabilit: ca în anii precedenți, festivitățile din piața Azadi („Libertate”) au inclus lansări de baloane, flori din elicoptere, parașutiști, corale și sloganului revoluționare. Difuzând imagini ale mulțimii adunate la Teheran și în numeroase orașe iraniene, televiziunea de stat a avertizat cu privire la dezinformarea „unor anumite medii străine ostile” suspectate că vor să strice petrecerea minimalizând cifrele mobilizării populare. Pragul de 40 de ani – sinonim maturității – este un puternic simbol în lumea musulmană: este vârsta la care Mahomed a primit revelația divină și a început să dicteze Coranul.

Însă pentru Iran, cea de-a 40-a aniversare survine într-o perioadă de dificultăți economice și tensiuni reînnoite cu Statele Unite (sancțiuni, retragerea americanilor din tratatul nuclear iranian, etc). Potrivit FMI, economia iraniană a intrat în recesiune în 2018 iar PIB al țării va cădea cu 3,6% în acest an.