Moscova extinde lista „agenţilor secreţi”. Printre ei, un cântăreț renumit, un ex-deputat şi două instituţii de presă

Sursa: Arhiva EVZ

Ministerul Justiţiei de la Moscova a extins lista aşa-zişilor agenţi secreţi din Federaţia Rusă cu mai multe nume sonore, cum ar fi un interpret renumit, un ex-deputat din Duma de Stat, jurnalişti şi instituţii de presă. Motivul pentru care aceştia au fost declaraţi „agenţi străini” este că s-au pronunţat împotriva războiului din Ucraina şi au criticat regimul de la Kremlin.

Cine au completat lista „agenţilor străini”

În lista „agenţilor străini” din Rusia au fost adăugaţi cunoscutul interpret de muzică rock, Boris Grebenşcikov, fostul rabin șef al Moscovei, Filipp Goldshmidt, fostul deputat al Dumei de Stat ,Mihail Timonov, jurnaliştii Andrei Morev, Alexei Gorpincenko, şi Andrei Karaulov, organizaţia neguvernamentală „Şcoala anglo-americană din Moscova”, publicaţia online Sota.vision şi ziarul „Bumaga” (Hârtia n.r.) din Sankt Petersburg, profesorul asociat al Universității de Stat din Moscova, Lobanov, și omul de afaceri Nevzlin, precum şi Grupul pentru drepturile omului „Agora”.

Motivele pentru care se declară „agent străin” în Rusia

„B. B. Grebenşcikov a desfășurat activități artistice în țări străine pentru a oferi asistență financiară Ucrainei”, se arată într-un comentariu al Minsterului Justiţiei din Federaţia Rusă. Un alt motiv invocat de autorităţile ruse este că artistul, după începerea războiului în Ucraina, s-a mutat cu traiul în afara ţării. De asemenea, Ministerul Justiţiei din Rusia îl acuză pe interpret că „s-a opus operaţiunii militare speciale în Ucraina şi a primit sprijin din surse străine”.

1 Mai Muncitoresc! Sărbătoarea, confiscată de Lenin și Stalin

Companiile aeriene, noi reguli pentru pasageri. E vorba de îmbrăcăminte

Potrivit Ministerului rus al Justiției, jurnalistul Andrei Karaulov, care locuiește și în afara Rusiei, „a fost implicat în difuzarea de informații false despre deciziile luate de autoritățile publice ale Federației Ruse și politicile pe care le urmăresc şi a fost susținut de o sursă străină”.

Ziarul „Bumaga” din Sankt-Petersburg a publicat o investigaţie, după rebeliunea Wagner, despre imperiul mediatic şi afacerile lui Evgheni Prigojin. Jurnaliştii au dezvăluit cum a reuşit fondatorul Wagner să-şi dezvolte afacerile datorită relaţiei de prietenie cu Vladimir Putin.

Grupul Agora datează din 1976

Grupul „Agora” a fost fondat de mai mulţi disidenţi sovietici în 1976 şi denumit după acordul de la Helsinki, care apăra drepturile omului şi care a fost semnat şi de URSS. În perioada sovietică, grupul a fost desfiinţat, iar activiştii trimişi după gratii. Organizaţia s-a reînfiinţat în 1990, iar în ultima perioadă a oferit asistenţă juridică ruşilor care au ajuns pe banca acuzaţilor pentru că au criticat politica Kremlinului sau „au discreditat armata rusă”.

Anterior în lista „agenţilor străini din Rusia”, au fost incluse mai multe organizaţii neguvernamentale, inclusiv pentru protecţia mediului ambiant, jurnalişti şi instituţii de presă, artişti şi oameni de afaceri, precum şi reprezentanţi ai opoziţiei.