După 9 luni de investigații, 46 de persoane audiate și 71 de scrisori schimbate cu alte instituții, comisia parlamentară de anchetă privind arhiva SIPA a reușit să probeze un singur incident dintr-un ocean de întrebări și suspiciuni care rămân momentan fără răspuns.
Înființată în anul 1991 ca structură anticorupție în penitenciare, SIPA a devenit în 1997 un serviciu secret de temut, învăluit în controverse. La capătul unui deceniu în care a planat suspiciunea că SIPA strângea de fapt date intime despre magistrați cu care aceștia erau șantajați, Guvernul a închis serviciul secret în 26 ianuarie 2006.
Secretele lui erau împrăștiate în patru zări, ținute sub cheie, în fișete metalice, în sediile SIPA din țară, așa că Guvernul a decis că toate informațiile vor fi trimise în București. Așa a luat naștere arhiva SIPA. Această arhivă a fost depozitată în sediul central al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la etajul 2, în două camere aflate față în față la capătul unui hol. Accesul spre capătul holului a fost blocat cu o ușă metalică de securitate, cu yală și lacăt, iar ușile și ferestrele camerelor au fost asigurate cu sigiliu. Pe hol a fost amplasat și un aparat xerox.
Scandal uriaș ținut la secret
Ministrul justiției de atunci, Monica Macovei, a înființat două comisii succesive care să meargă în aceste camere în care veneau secretele SIPA, să inventarieze toate documentele strânse de serviciul secret, după care să decidă ce se va întâmpla mai departe cu acele hârtii. Următorul ministru al justiției, Tudor Chiuariu, a înființat o a treia comisie de inventariere a arhivei SIPA.
Această comisie a scris ce-a observat în Raportul 096 din 17 aprilie 2008, raport secret de stat pe care „Evenimentul zilei” l-a publicat în exclusivitate în 2017. Raportul semnalează numeroase nereguli și ciudățenii, printre care faptul că informații confidențiale din arhiva SIPA ar fi ajuns la fostul ministru Monica Macovei. Ca răspuns, Parlamentul a înființat pe 27 septembrie 2017 o comisie specială de anchetă care a investigat dacă din arhiva SIPA au fost copiate ilegal documente privind viața privată a magistraților.
Ieri, Parlamentul a primit concluziile anchetei și a votat Raportul final al comisiei. „Evenimentul zilei” vă prezintă ce au descoperit parlamentarii dar și unde și-au ratat misiunea.
„Doamna ministru a spus: Eu pe ăsta îl iau!”
Fostul șef al Serviciului Sinteze în vremea când serviciul secret încă funcționa, Dumitru Frățilă, a declarat în comisia de anchetă, în 8 mai 2018, că fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, împreună cu consilierul ei, Dan Tapalagă (foto), au intrat în anul 2005, sub pretextul unui incendiu, în locul în care se aflau cele mai mari secrete ale SIPA și au ridicat un registru de evidență a documentelor fără să dețină certificate de acces la informații clasificate. Tapalagă și Macovei au refuzat să vină la audieri în Parlament.
Săriți! Incendiu!
Frățilă a spus că în data de 5 ianuarie 2005, în jurul orei 20.00, a fost chemat de urgență la serviciu pentru că biroul Serviciului Sinteză, Analiză, Secretariat pe care îl conducea ar fi luat foc. Când a ajuns, s-a întâlnit acolo cu Macovei și Tapalagă care îl „întâmpinau” pe hol și care i-au cerut să deschidă biroul în care erau documentele operative ale SIPA. Potrivit lui Frățilă, lui Macovei și Tapalagă li s-a cerut să prezinte dovada că dețin certificate de securitate sau autorizații de acces la informații clasificate și au refuzat să le prezinte.
Cu toate astea, li s-a permis accesul. „Doamna ministru a solicitat să vadă registrele de evidență a documentelor, iar referitor la unul dintre acestea, aferent anului 2003 sau 2004, doamna ministru a spus: „Eu pe ăsta îl iau!„”, a povestit Frățilă, potrivit raportului parlamentar.
Fără acte
Din corespondența comisiei de anchetă cu ORNISS a rezultat că Macovei și Tapalagă „nu dețineau la acea dată, certificat de securitate sau autorizație de acces la informații clasificate”. Ce era mai exact în camera în care au intrat cei doi? A spus-o într-o altă audiere fostul șef al Serviciului de Siguranță Internă al SIPA, Dumitru Tudorache. „Toate documentele operative ale Serviciului, în format final, care fuseseră exploatate la diferite servicii de informații, structuri, Parchetul General, SIE, SRI, CSAT inclusiv”, potrivit raportului parlamentar.
A sigilat fișete
Comisia de anchetă a spus că, în aceeași „vizită”, ministrul Justiției, însoțit de Tapalagă, „a sigilat unul sau două fișete din arhivă (…) ne-a solicitat să deschidem să vadă integritatea documentelor, am arătat-o”, potrivit unei mărturii despre care comisia nu spune cui îi aparține. Acest lucru ar fi putut conduce chiar la „periclitarea siguranței naționale” pentru că acele informații din fișete nu au mai putut fi transmise mai departe, au afirmat parlamentarii în raport.
Adio, probe!
ANP a transmis comisiei parlamentare de anchetă că „registrele de acces persoane în incinta ANP din perioada 2005-2006 au fost distruse”, potrivit raportului comisiei de anchetă.
O acuzație-bombă nu a fost verificată!
Comisia Chiuariu a scris în Raportul oficial și secret din 2008 că membrii unei comisii înființate în data de 3 februarie 2005, prin ordinul OMJ 106 al ministrului Justiției de la acea vreme, Monica Macovei, a „ridicat documente din arhiva operativă” a SIPA și le-a „predat ministrului Justiției”. Ce conțineau exact acele documente și ce-a făcut cu ele Macovei, comisia Chiuariu „nu a putut identifica și nu cunoaște”. Parlamentarii nu au investigat și acest fir care ar fi lămurit dacă la Macovei au ajuns, într-adevăr, acele documente confidențiale.
S-au copiat documente secrete, au ba?
Raportul parlamentar nu face lumină într-una din cele mai spinoase probleme: dacă s-au copiat xerox sau electronic documente sensibile din arhiva SIPA.
O persoană audiată, fără să fie numită în raport, a spus că xeroxul „nu a fost în arhivă niciodată” pentru că „nu încape”, ci a stat pe hol, sigilat, cu un cod de acces. „Nu s-a folosit niciodată acel xerox. Nu avea cum, nu avea nicio priză pe holul ăla, la momentul ăla, nu era nicio priză pe hol, decât becurile de sus. Deci nu avea cum să fie folosit fără alimentare”, a mai spus respectivul.
Însă tot în audierile din Parlament, un fost membru al comisiei de inventarierea a arhivei SIPA, fost consilier al ministrului justiției, a declarat opusul: „Vă confirm, cu acel mijloc fix multifuncțional a fost copiată arhiva SIPA venită de la structurile teritoriale sau de la cele centrale”. Nici această persoană nu are numele trecut în raport și ea mai spune că xeroxul permitea copierea de documente, în mod automat, pe un hard extern de memorie de tip USB, iar într-una din cele două camere ale arhivei au găsit „mijloace de stocare media, CD-uri și dischete”.
Neputință și suspiciuni
Comisia de anchetă recunoaște că nu a reușit să probeze nimic pentru că nu a primit niciun „document relevant” în acest sens. „Însă, din audierea persoanelor invitate, au rezultat aspecte ce pot trezi suspiciuni rezonabile referitoare la posibile sustrageri/ distrugeri de documente în format electronic”. O persoană a declarat la comisie că „am fost informat că doamna Macovei a solicitat un CD sau DVD”, dar că are informația de la un ofițer DGPA care nu a fost nici el martor direct și a aflat la „a treia mână”.
Un ofiţer SRI schimbă becul
Fostul ministru al Justiției Robert Cazanciuc, a spus la audieri, potrivit raportului parlamentar, că în anul 2013 a trimis o echipă formată din „3-4 persoane” la arhiva SIPA, printre care Florian Andronache, consilierul său detașat de la SRI.
„Ministerului i-a fost semnalat de către ANP faptul că o cameră de luat vederi care supraveghează intrarea în spațiul general al arhivei are o problemă tehnică și atunci am emis un ordin prin care o comisie formată din trei sau patru persoane, nu mai știu exact, a intrat în acel spațiu clasificat să vadă despre ce este vorba. Nu a intrat nimeni nici măcar în încăperile în care erau depozitate documentele din arhiva SIPA”, a povestit Cazanciuc episodul, la audieri. El a spus că problema a fost un bec.
Misterul ștersăturilor cu pastă corectoare
Comisia parlamentară de anchetă s-a dus de două ori la sediul ANP să vadă cu ochii ei unde se află depozitată arhiva SIPA. Și cam atât, pentru că parlamentarii nu au avut voie să intre în incintă, să se uite pe documente, pentru că nu au certificat legal de acces la asemenea secrete.
Așa că o serie întreagă de probleme găsite de comisia Chiuariu nu au putut să fie verificate. Cei care au intrat în 2007 în arhiva SIPA au scris în raportul din 2008 că o serie de adrese, sentințe sau decizii sunt evidențiate cu marker-ul, că „se remarcă ștersături cu pastă corectoare”, că unele rapoarte prezintă mentiunea „s-a făcut xerox”, altele sunt xerocopii, precum și mențiunea „nota e pe discheta nr.”, iar „din ordinul factorilor decizionali anteriori a fost dispusă operațiunea de rescriere a hard-disk-urilor aflate in incintă”, iar xeroxul a fost „folosit anterior pentru executarea de copii după documentele aflate în arhivă”.
Concluziile merg la Parchet
Comisia parlamentară a concluzionat că Monica Macovei și Dan Tapalagă au încălcat Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate, Macovei a mai încălcat și legea arhivelor naționale, iar ANP a încălcat și ea legea pentru că nu a instituit reguli exprese pentru accesul în incinta arhivei SIPA. Astfel, comisia de anchetă propune trimiterea raportului la Parchet pentru a se verifica dacă Macovei a încălcat legislația penală.