Monica Gabor, marea dragoste a lui Irinel Columbeanu. A încercat disperat să se împace cu fosta sa soție

Monica Gabor, faimoasă în presa internațională. Nu degeaba i s-a spus „scorpia de la Izvorani”/ Sursă foto: Arhiva EVZ

Irinel Columbeanu a dezvăluit de curând că Monica Gabor, mama fetei sale, a fost femeia pe care a iubit-o cel mai mult și tocmai de aceea a încercat din răsputeri să facă relația să meargă.

Fostul afacerist nu a vrut niciodată să divorțeze de Monica, deși lucrurile dintre ei nu au fost mereu bune. Încă din luna de miere fosta soție a afaceristului a fost făcută să sufere.

În cel de-al doilea volum al cărții sale, „Istoriile unui vehement. Apofenia”, Irinel Columbeanu a dezvăluit detalii neștiute din căsnicia pe care a avut-o cu Monica Gabor.

Irinel Columbeanu nu a vrut niciodată să se despartă de Monica

Fostul afacerist a povestit despre un episod care a avut loc la doar trei zile de la căsătorie, atunci când Monica a răbufnit. „Ili aprinse și un trabuc cu muștiuc de lemn și aromă de cireșe. Era o atmosferă relaxantă de sfârșit de după-amiază pe terasa de la Rex”, povestește fostul afacerist. În atmosfera relaxantă, Columbeanu continua să-și fumeze trabucul și să bea alcool, însă în acel moment, soția sa nu s-a mai putut abține.

„-Sigur, acum iar o să începi ca de obicei, mai bei ceva, mai tragi un fum, iar mai bei, iar mai fumezi și tot așa, auzi Ili din senin comentariul acrit al Monicăi, așezată în stânga lui.

-Păi, Monica, dacă după doar trei zile de la căsătorie ajungem să vorbim așa, ce sens mai are, oare, să o continuăm?”, se arată în cartea lui Columbeanu.

Povestea continuă cu plecarea rapidă a Monicăi de la masă, care avea ochii plini de lacrimi. Aceasta a fugit pe terasă, iar toată lumea prezentă în restaurant a asistat la ce se întâmplă.

Într-un final, după ce a găsit-o cu ajutorul angajaților, Irinel a încercat să-și liniștească proaspăta soție. „-Șefu, am văzut-o și noi. Așa pestriț, tot grupul o luă spre intrarea de la terasă. Pragul i-l trecu însă doar Ili, tot cu papucii-n mână. Dădea înspre parcare.

Monica stătea ghemuită, cu spatele spre el, la marginea terasei, și parcă tot bocea. -Ți-am adus papucii, poate ai nevoie. Ea nici nu se întoarse.

-Lasă-i acolo.

-Hai, nu mai plânge. Te rog, liniștește-te!

-Dar nu plâng.

-Pot să vin și eu lângă tine?

-Nu.

-Bine, atunci vorbim sus.

-Bine”, a continuat Columbeanu.