Într-un interviu acordat jurnalistei Sorina Matei, la B1TV, Călin Nistor a explicat că în momentul în care procurorii DNA nu puteau proba o infracțiune de mită sau de trafic de influență, persoana vizată era acuzată de abuz în serviciu. Explicația ține de faptul că ”textul era destul de lax„, notează luju.ro.

Călin Nistor a mai precizat că DNA ține în sertare dosare în care sunt vizați procurori și judecători, o ipoteză care până acum a fost susținută doar de dezvăluiri pe surse din anchetele presei.

“Sorina Matei: De ce o treime din dosarele DNA pe un singur an le-ati facut pe abuz in serviciu, care nu e infractiune de coruptie?

Calin Nistor: Care e o infractiune asimilata celor de coruptie, si discutam de abuzul in serviciu cu obtinerea unui folos necuvenit. Ratiunea legiuitorului pentru care a introdus acest abuz cu folos necuvenit este aceea ca la momentul sesizarii…de multe ori sesizat dupa savarsirea infractiunii de coruptie, si nu mai poti proba infractiunea clasica – o mita, un trafic de influenta – abuzul in serviciu lasa mai multe urme, gasesti documente nelegal intocmite, poti identifica o paguba, poti gasi folosul necuvenit obtinut fie de functionar, fie de o alta persoana, asta e motivul pentru care sunt mai multe cercetari pe infractiunea de abuz in serviciu.

Sorina Matei: A parut cel putin la nivel public, citind comunicate si rechizitorii DNA, ca in DNA orice zboara e abuz in servciu. Adica, ati parainterpretat aceasta infractiune la nivel intern al DNA, incat orice ati incadrat pe abuz in serviciu, si asa s-a ajuns cu abuzul ca efect la CCR.

Calin Nistor: Eu nu contest ca uneori au existat interpretari excesive. Oricum textul era destul de lax. A venit CCR si a precizat ca abuzul s-ar savarsi doar prin incalcarea normei de legislatie primara, OUG sau lege, si in conditiile astea practic conduita ilicita a functionarului public trebuie sa rezide doar din incalcarea normei de legislatie primara. Anterior, practica judiciara era tot timpul…puteai sa ai o incalcare a unei atributii de serviciu derivand din fisa postului, dintr-o Hotarare de Guvern, dintr-un ordin de ministru, dintr-o dispozitie a conducatorului autoritatii respective. (…) Decizia este normala, pentru ca nici nu trebuia sa vina Curtea sa spuna ca raspunderea penala este ultima ratio in astfel de situatii, avem raspundere administrativa, avem raspundere disciplinara, raspundere civila. Legiuitorul poate introduce si un prag… Punctul meu de vedere e ca abuzul s-ar putea consuma printr-o incalcare grava, indiferent ca exista prag sau nu, a legislatiei primare. Am mai observat o tendinta, nu neaparat in DNA, vorbim de alte parchete, ca procurorul sa identifice o norma destul de generala, care ar reglementa conduita si sa caute incalcari ale legislatiei primare dupa aia pentru a justifica acuzatia. Nu, Curtea Constitutionala practic, asa se intelege in acea decizie, norma de legislatie primara trebuie sa fie cu relevanta directa in conduita infractionala a faptuitorului. (…) Infractiunea de abuz in serviciu asa cum a interpretat-o Curtea Constitutionala, pentru ca e o decizie interpretativa, este in regula asa”.

 

(……)

 “Calin Nistor: Ca sa fim mai precisi, la acel serviciu de care spuneati dumneavoastra (n.r.- Serviciul de combatere a coruptiei in Justitie din cadrul DNA) cred ca in cursul anului 2018 nu au fost decat vreo 70 de dosare din acestea, care aveau in lucru magistrati. Celelalte dosare sunt inregistrate la celelalte sectii sau servicii teritoriale din cadrul DNA. Avem si la Sectia a II-a dosare cu magistrati (n.r. – Calin Nistor coordoneaza Sectia a II-a din DNA). Pare un numar mare de dosare, dar eu va pot justifica de ce e atat de mare. In Dreptul procesual romanesc esti obligat sa inregistrezi orice sesizare penala care ar indeplini conditiile de la art. 294 Cpp, practic daca cel care sesizeaza iti indica fapta, faptuitorul, isi da datele de stare civila esti obligat sa inregistrezi acea sesizare in registrul cauzelor penale, si astfel va fi constituita o cauza penala. Cele mai multe cauze din cele de care discutam sunt inregistrate in urma unor sesizari facute de parti din dosare civile sau subiecti procesuali din dosare penale care sunt nemultumiti ca procurorul l-a trimis in judecata, procurorul nu stiu ce i-a mai facut. In aceste 300 de cauze sunt 6 suspecti si 2 inculpati. In toate cauzele decat 6 persoane au calitatea de suspect si 2 calitatea de inculpat.

Sorina Matei: Si in restul cercetarea e pe fapta, in rem?

Calin Nistor: Da.

Sorina Matei: Si cate cauze au cercetarea in rem?

Calin Nistor: Toate celelalte, ca aceste persoane sunt in patru cauze.

Sorina Matei: De cat timp le tineti in rem, acolo la dospit?

Calin Nistor: Volumul e destul de mare pe Directia Nationala Anticoruptie. Anul trecut au fost solutionate cred ca vreo 370 de cauze cu magistrati. Anul acesta au fost trimisi in judecata, vorbim de la 1 ianuarie 2018 la 1 iulie, doar doi magistrati: un judecator in doua cauze, de la o judecatorie din raza Curtii de Apel Timisoara, si un procuror din DNA. Si in lucru, doar 6 magistrati au calitatea de suspecti si 2 calitatea de inculpati.

Sorina Matei: Mai raman cele 296 de dosare.

Calin Nistor: Nu stiu daca cifra e exacta. Eu nu am facut o statistica.

Sorina Matei: Si cu celelalte ce faceti?

Calin Nistor: Se vor da solutii in ele”.

 

 

 

 

 

Te-ar putea interesa și: