Moldovenii își vor putea descoperi bunicii care au luptat în Armata Română. Ce informații vor putea afla din arhive

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Cetățenii Republicii Moldova vor putea cerceta trecutul rudelor care au făcut serviciul militar în Armata Română între 1918 și 1944. Arhivele din România păstrează documente care conțin informații despre cariera militară, studiile, familia și proprietățile acestora. Accesul la aceste date va fi facilitat printr-un acord de colaborare între instituțiile de arhivă din Republica Moldova și România.

Agenția Națională a Arhivelor (ANA) de la Chișinău și Arhivele Militare Naționale Române vor face schimb de copii ale documentelor istorice. Pentru partea moldovenească, un interes deosebit îl prezintă registrele în care au fost înregistrați rezerviștii basarabeni din Armata Română, atât în perioada interbelică, cât și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Aceste acte le-ar putea permite urmașilor să afle detalii despre rudele lor care au fost încorporate sau au activat în unități de luptă și auxiliare. Unele informații păstrate în registre nu se regăsesc în documentele de familie transmise din generație în generație.

Sursa foto: Agenția Națională a Arhivelor

„Beneficiul practic și imediat al cetățenilor Republicii Moldova de la Înțelegerea Tehnică respectivă va fi acela că vor avea acces la informații privind bunicii și străbunicii lor care au fost rezerviști sau au fost încadrați efectiv în unități combative sau auxiliare ale Armatei Române în perioada interbelică și în timpul celui De-al Doilea Război Mondial”, a comunicat Agenția Națională a Arhivelor.

Trucul restaurantelor cu alunele, nucile și măslinele. Cum câștigă de pe urma ta

Mâncărurile bizare din Epoca de Aur: Ce produse de o calitate îndoielnică erau nevoiți românii să consume înainte de 1989

Cum vor putea fi consultate documentele

Persoanele interesate vor putea solicita documentele de care au nevoie. Procedura presupune respectarea regulilor privind protecția datelor personale, întrucât registrele includ și informații despre membrii familiilor militarilor, precum și despre bunurile pe care aceștia le dețineau.

Solicitanții vor trebui să semneze o declarație pe propria răspundere privind protecția datelor cu caracter personal. Schimbul de documente va funcționa în ambele sensuri. Arhiviștii români vor putea obține copii ale unor materiale păstrate în Republica Moldova.

Printre acestea se numără fondurile de recrutare din Bălți, Cahul, Hotin, Lăpușna, Orhei, Soroca și Tighina. Vor fi transmise și copii ale unor documente referitoare la mai multe corpuri de armată din perioada 1918–1944.

Cele două instituții vor stabili un calendar pentru schimbul anual de documente. Colaborarea nu va presupune plăți între instituțiile implicate.

Armata română. Sursă foto: Facebook

Primele discuții au avut loc în urmă cu câțiva ani

Cooperarea a fost pregătită în mai multe etape. În august 2023, o delegație a Agenției Naționale a Arhivelor din Republica Moldova a vizitat Depozitul Central de Arhivă „General Constantin Costandache” din Pitești. Acolo sunt păstrate documente referitoare inclusiv la persoane născute în Basarabia istorică.

Înțelegerea tehnică a fost semnată de directorul ANA, Igor Cașu, și de directorul Arhivelor Militare Naționale Române, Gheorghe-Stelian Zamfira. Oficialul român a semnat documentul la 1 octombrie 2026.

Pe 22 octombrie, o delegație a arhivelor militare române a mers la Chișinău. Din aceasta au făcut parte directorul interimar Marius Tudosă și istoricul Victor Martin.

Pe lângă schimbul de documente, reprezentanții celor două instituții au discutat despre conservarea și păstrarea arhivelor, precum și despre digitizarea materialelor istorice. Aceste măsuri pot facilita accesul la documente și pot contribui la protejarea lor pentru generațiile viitoare.