Mobutu Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga născut Joseph Désiré Mobutu a văzut lumina zilei la 14 octombrie 1930. El fost dictatorul Zairului (azi Republica Democrată Congo) din 1965 până în 1997.
Mobutu, o figură istorică pentru dictaturile din Africa. Joseph-Désiré Mobutu s-a născut în Lisala, în Congoul Belgian (azi Congo Kinshasa) în 1930. Fiind printre puţinii tineri alfabetizaţi, a intrat în Force Publique (armata congoleză belgiană) în 1949. Fiind treptat promovat până la postul de sergent-major, cum a fost inițial și Tito în Imperiul Austro-Ungar.
În 1956, l-a cunoscut pe Patrice Lumumba, care i-a devenit mentor, alăturându-se Mişcării Naţionale Congoleze (MNC). Mobutu a ales să demisioneze din armată şi să lucreze la ziarul L'Avenir ("Viitorul"), coordonat de Lubumba.
Congo belgian şi-a proclamat independenţa la 30 iunie 1960, el fiind cooptat în cadrul guvernului de coaliţie în funcţia de secretar al apărării.
Tânărul congolez a fost martorul luptei pentru putere între preşedintele Joseph Kasavubu şi prim ministrul Patrice Lumumba. După revolta forţelor militare din capitala Kinshasa şi proclamarea independenţei de către provincia Katanga, la 14 septembrie 1960, s-a produs o lovitură de stat, Patrice Lumumba fiind înlăturat de preşedintele Kasavubu.
Mobutu, preluarea puterii. Trăsăturile regimului
În Zair, în 1965, o luptă pentru putere între Kasavubu şi prim-ministrul Moise Tshombe a fost tranşată de viitorul dictator, în favoarea sa, preluând puterea şi autoproclamându-se preşedinte.
În intervalul 1967-1970, a reuşit să-şi lichideze adversarii direcţi devenind preşedinte al Zairului. Mobutu a considerat că adevărata independenţă se va consolida prin africanizarea numelor din regiune şi prin totala eliminare a influenţei europene. Ţara a fost redenumită Zair.
Oraşele Léopoldville, Stanleyville, Élisabethville, Jadotville şi Albertville au fost redenumite Kinshasa, Kisangani, Lumumbashi, Likasi şi Kalemie. Francul a fost înlocuit de o nouă monedă, zaïrul (subdiviziune 100 makuta). Provincia Katanga a fost denumită Shaba (ceea ce înseamnă cupru în Swahili).
Lupta pentru menținerea puterii
În 1972, el însuşi şi-a schimbat numele în Mobutu Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga ("Atotputernicul luptător care, din cauza rezistenţei şi a inflexibilei dorinţe de a câştiga, va merge din cucerire în cucerire, lăsând foc în urma sa"), sau Mobutu Sese Seko, pe scurt.
La început, Mobutu a impus naţionalizarea firmelor străine şi i-a alungat pe investitori. Aceasta a cauzat o depresiune atât de severă încât a trebuit să facă o reconciliere cu europenii în 1977. Revitalizarea agriculturii a încetinit, deci nevoia pentru importuri de mâncare a crescut.
În 1977, fragilitatea puterii lui Mobutu a fost demonstrată de rebelii din Shaba, cu baze în Angola, care au instigat două invazii în Shaba, oprite doar cu ajutor militar marocan şi francez, solicitate de Mobutu. Deşi a reuşit să reziste presiunilor externe, Mobutu s-a confruntat până la căderea sa cu o puternică criză economică şi mai ales alimentară.
Dictatura lui Mobutu a fost o copie a regimului de la București al lui Nicolae Ceaușescu. Înlăturat prin demisie forțată la 16 mai 1997, după mai mulți ani de conflict civil, declanșat la începtul anilor 90 de către liderul rezistenței anti-Mobutu, Laurent Desiree Kabila care a redenumit republica Zair drept Republica Democratică Congo (Congo-Kinshasa ca să fie deosebit de Congo-Brazaville, cealaltă republică), Mobutu Sese Seko a trăit ultimul an de viață în exil.
El a decedat la 7 septembrie 1997 la Rabat, în Maroc.