Moaştele sfinţilor, alături de cele ale Marelui Mucenic Dimitrie cel Nou, au fost aduse, astăzi, în procesiune la Catedrala Patriarhală pentru serbarea hramului bisericii.
Sfânta Liturghie, pentru sărbătoarea de mâine, va fi oficiată de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, începând cu ora 9.30, pe un podium amenajat lângă Patriarhia din Bucureşti.
"Deşi în prezent se desfăşoară lucrări la Catedrala Patriarhală, pentru a nu întrerupe şirul slujirii hramului, s-a luat decizia săvârşirii slujbelor în acest an aniversar - 350 ani de la sfinţirea bisericii catedrală - în vecinătatea sfântului locaş", se arată într-un comunicat al Patriarhiei Române.
Tot miercuri, după 17.30, moaştele sfinţilor vor fi duse în procesiune şi reaşezate în paraclisul patriarhal Sfântul Spiridon Nou, unde vor rămâne până la încheierea lucrărilor de consolidare, renovare şi restaurare de la Catedrala Patriarhală.
Sfântul Constantin a fost, pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole, o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale, Elena, creştinismul intră într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători "Epoca de aur", în care oameni sfinţi şi minţi luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul şi mulţi, mulţi alţii vor expune în operele lor doctrina şi spiritul creştin autentic.
Tot mai mulţi cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creştinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, cu mână de fier şi credinţă tare, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu, Constantin.
Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270 (pe când avea 16 ani) cu generalul roman Constanţiu Chlorus, iar în anul 272 l-a născut pe unicul său fiu, pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).
(16:20)