Scrisă în jurul anului 1000, de Murasaki Shikibu, aristocrată japoneză, Povestea lui Genji a fost tălmăcită în limba română, după douăzeci de ani de frământări, de Angela Hondru (foto), o distinsă doamnă cu care am avut onoarea să purtăm acest dialog.
Care este povestea din spatele Poveştii lui Genji? Angela Hondru a risipit misterul: „Împărtăşesc împreună cu dumneavoastră şi cu cititorii bucuria unei ediţii splendide a Poveştii lui Genji (1008?), considerat de mulţi exegeţi a fi primul roman al lumii. A fost scris într-o perioadă de stabilitate politică, Epoca Heian (784 – 1185) însemnând „epoca păcii şi a liniştii”. Este de asemenea socotită „epoca de aur” a culturii japoneze, care a început să-şi croiască un drum propriu după încetarea relaţiilor culturale cu China.
Nu numai arhitectura şi rulourile pictate au atins apogeul în această perioadă, ci şi literatura. Noul tip de scriere fonetică, kanabungaku (iniţiată de Kukai – 774-835, preot, poet, caligraf, pictor), a dus de la imitarea rigidă a stilului chinezesc la un stil original japonez, practicat de femei din familii aristocratice. Printre ele se numără şi Murasaki Shikibu (973? - ?), care ne oferă prin Povestea lui Genji un tablou realist şi, aş spune, complet al vieţii culturale din capitala Japoniei Heian-Kyo”.
Căsătoria ca unealtă politică
Ce valoare aveau sentimentele, mai ales dragostea, în Japonia epocii lui Genji – căsătorit, la rândul lui, cu propria mătuşă? Alexandra Hondru explică: „Într-o societate poligamică precum aceea din Epoca Heian, dragostea nu devenea mobilul căsătoriei, ci mai degrabă servea ca unealtă politică atât în mâna femeilor, cât şi a bărbaţilor. O atenţie deosebită se acorda alianţelor matrimoniale pentru că, practic, singura posibilitate de a urca pe scara socială şi politică era asigurarea unei partide bune”.
Traducătoarea a mai adăugat: „Totuşi, autoarea ne răsfaţă şi cu o poveste frumoasă de dragoste - dragostea lui Genji pentru «personajul» Murasaki, fără ca aceasta să dovedească vreuna din calităţile asociate cu puterea femeii din Epoca Heian: să fie copil de os împărătesc, să aibă obârşie aleasă pe linie maternă, să se bucure de sprijin politic, să aibă copii sau rang înalt (celelalte soţii ale lui Genji beneficiind măcar de una din aceste «calităţi»)”.
Caligrafi a sau cum să cucerești un bărbat
Ce însemna caligrafia pentru viaţa de la Curtea Japoniei lui Genji? Cum este ea privită astăzi, în epoca digitalizării? „În timpul lui Genji, caligrafia era considerată oglinda sufletului, fiind prima care câştiga inima unui bărbat, înainte chiar ca el să desluşească mesajul transmis. Nu ştiu cât de mult îşi pune digitalizarea amprenta asupra caligrafiei, nu am urmărit fenomenul, dar ea nu va pieri ca artă. Japonezul nu dă cu piciorul la ce este al lui, tradiţionalul şi modernul coexistă paşnic”, consideră Alexandra Hondru.