În iunie 2018, toate reflectoarele erau îndreptate asupra lui Kim Jong Un. Tânărul lider, care urma să-i strângă mâna lui Donald Trump la istoricul summit din Singapore, se pregătea să devină primul președinte al Coreei de Nord care se întâlnește cu un președinte al Statelor Unite de la sfârșitul războiului din Coreea. La doi ani de la „summitul secolului”, lumina reflectoarelor s-a mutat către Kim Yo Jong, sora lui Kim, aflată din ce în ce mai mult în centrul politicii nord-coreene.

Ce s-a întâmplat: luna trecută, când nu se mai ştia nimic despre Kim Jong Un, au apărut zvonuri neconfirmate despre presupusa deteriorare a stării de sănătate a Marelui Mareșal. Potrivit unora, Kim Jong Un era într-o stare vegetativă, în timp ce pentru alții era chiar mort. De-abia în acele zile, experții au început să facă speculaţii cu privire la o posibilă schimbare de conducere: dacă Kim este bolnav sau mort, cine i-ar putea lua locul? Aşa a început să apară numele lui Kim Yo Jong în paginile ziarelor din întreaga lume.

În realitate, după trei săptămâni de absență, la 1 mai Kim a reapărut în public pentru a inaugura o fabrică de îngrășăminte. După alte trei săptămâni, la sfârșitul lunii, președintele a condus o ședință a Comisiei Militare Centrale a Partidului Muncitorilor. Totul a revenit la normal? La prima vedere aşa ar părea. Și totuși, de la summitul dintre Trump-Kim şi până astăzi, în afara diferitelor zvonuri, este imposibil să nu remarcăm un aspect care ar putea determina următoarele mișcări ale Phenianului, scrie Il Giornale

Rolul lui Miss Kim

Kim Yo Jong a ieșit din umbră, iar acum are un rol din ce în ce mai important în sistemul politic al țării. Domnișoara Kim este foarte activă și, în special, apare tot mai des în centrul politicii inter-coreene. Conform rapoartelor Nk News, se pare că în spatele înăspririi relațiilor dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, care a culminat cu decizia Phenianului de a tăia toate liniile de comunicare cu autoritățile sud-coreene, începând cu amiaza zilei de 9 iunie, s-ar afla sora actualului lider nord-coreean.

Şi nu numai: tot tânăra ar conduce şi campania de proteste acerbe din întreaga ţară împotriva disidenților care au fugit în Seul și Coreea de Sud. Casus belli? Totul a început luna trecută, odată cu lansarea, dincolo de cea de-a 38-a paralelă, a baloanelor aeriene de pe teritoriul sud-coreean care conțineau fluturași de propagandă „anti-regim”. "Aceste măsuri reprezintă primul efect concret al deciziei de a opri complet toate liniile de contact cu Coreea de Sud și de a elimina tot ceea ce este superfluu", a explicat agenția oficială de știri din Coreea de Nord, Korean Central News Agency.

Decizia de a întrerupe comunicările cu Seul a fost luată la data de 8 iunie, în timpul unei întâlniri prezidate de domnișoara Kim și vicepreședintele Partidului Muncitorilor, Kim Yong-chol. Potrivit rapoartelor Ministerului de Unificare din Coreea de Sud, Coreea de Nord a ignorat, în aceeași zi, pentru prima dată de la deschiderea biroului comun în Kaesong în 2018, apelul zilnic al biroului de legătură din Coreea de Sud.

Mutarea Phenianului

Rolul principal jucat de domnișoara Kim a fost relansat chiar de mass-media nord-coreene. Sora lui Kim Jong Un a semnat, într-adevăr, în data de 4 iunie o notă oficială în care a condamnat sever campaniile de informare împotriva Coreei de Nord și a avertizat că reconcilierea și dialogul inter-coreean nu vor putea fi realizate niciodată cu aceste activități. "Autoritățile sud-coreene vor trebui să plătească un preț greu dacă lasă să continue această situaţie fără să prezinte scuze", spune nota, relansată de KCNA.

În aceeași notă, Kim Yo Jong a ajuns să amenințe „închiderea completă a deja dezolantului parc industrial Kaesong, pe lângă supendarea, deja anunţată, a vizitelor turistice la Muntele Kumgang.

Relațiile dintre cele două state coreene s-au tensionat şi mai mult din cauza activităţilor de răspândire de fluturaşi desfășurată de asociația privată „Fighters for a Free North Korea” („Luptători pentru o Coreea de Nord liberă”, Ffnk). Decizia de la Phenian a sosit ca un fulger pentru administrația președintelui sud-coreean Moon Jae In, care, după victoria clară a alegerilor parlamentare din 15 aprilie anul trecut, conta pe relansarea dialogului inter-coreean blocat de peste un an.

Şah mat

Pe scurt, Kim Yo Jong a reușit, cu o mișcare strălucitoare, să-l pună pe Moon în fața unei alegeri complicate între două opțiuni foarte delicate. Pe de o parte, respingerea cererilor Phenianului ca intruziuni în politica internă, riscând să zădărnicească toate progresele diplomatice obținute în 2018; pe de altă parte, cedând la solicitările Nordului şi impunand interdicții societății civile sud-coreene în conflict cu drepturile și garanțiile consacrate în Constituție și cu riscul de a declanșa o reacție politică și civilă la nivel intern. În ultimele ore, administrația Moon pare să fi ales cea de-a doua opțiune, în ciuda criticilor care au plouat imediat asupra executivului, acuzat că se înclină la impunerile unei „dictaturi”.

În mijlocul tuturor acestor situații, în Coreea de Nord, au loc manifestații în masă împotriva disidenților de la Seul. După cum a subliniat agenția Askanews, managerul de relații inter-coreene, Kim Yong Chol, a publicat în ziarul Rodong Sinmun un atac dur împotriva refugiaților nord-coreeni care au fugit în Coreea de Sud, numiţi „gunoaie”. Imaginile difuzate de telejurnalele din Coreea de Nord arată imagini fără echivoc. Masele, adunate în diferite piețe ale țării și echipate cu măști, scandează sloganuri clare: „Distrugem trădătorii națiunii, deșeurile umane ale dezertorilor din Coreea de Nord”. După care, tot în cor, cer „pedepsirea” dezertorilor.