În Turcia, așa-zisa luptă împotriva terorismului este halucinantă: jihadiștii adevărați sunt eliberați, în timp ce alte persoane sunt acuzate aiurea.

La scurt timp după raidul care a dus la lichidarea liderului ISIS Abu Bakr Al-Baghdadi chiar sub nasul Turciei, Ankara s-a lansat într-o vânătoare a militanților - ca și cum ar fi dorit să mascheze o anumită vinovăție - însă găurile negre din lupta lui Erdogan împotriva terorismului rămân larg căscate, arată o analiză făcută de Al-Monitor.

Pe fondul numeroaselor întrebări legate de modul în care Al-Baghdadi a putut să se ascundă la câțiva kilometri de frontieră într-o zonă supravegheată de armata și de serviciile sale de informații, Turcia a arestat zeci de suspecți într-un asalt masiv împotriva celulelor ISIS. Raidurile, totuși, i-au făcut pe mulți să se întrebe de ce autoritățile turce au așteptat până acum, dacă tot cunoșteau locurile unde celulele jihadiste se ascundeau, scrie site-ul american.

Pe 4 noiembrie, oficialii turci au anunțat capturarea surorii lui Baghdadi, Rasmiya Awad, ca și pe a soțului acesteia, a nurorii și a cinci copii în zona orașului frontalier Azaz, controlat de Turcia. Purtătorul de cuvânt al președintelui Erdogan a salutat arestările ca pe „un nou exemplu al succesului operațiunilor noastre antiteroriste”.

A doua zi, Erdogan a dat știri noi: „Baghdadi s-a sinucis într-un tunel”, a spus el. „Iar noi i-am capturat soția, dar nu am făcut tapaj cu asta. Fac acest anunț acum pentru prima dată.”

Ceea ce a anunțat Erdogan fusese păstrat secret timp de peste un an. Prima soție a lui Baghdadi a fost arestată în iunie 2018, în regiunea frontalieră Hatay, cu 11 adulți și copii, inclusiv fiica Leila Jaber.

Erdogan a declarat că deținuții au fost trimiși în centre de deportare. Potrivit ministrului de Interne, Suleyman Soylu, în jur de 250 de persoane  care au legături cu ISIS ar fi deținuți în centre de deportare din Turcia. Alți 1180 sunt în închisori.

Elemente ISIS capturate la Ras Al-Ain și la Tell Abyad de la începutul operațiunii Peace Spring pe 9 octombrie sunt deținute în regiunea Scutul Eufratului controlată de Turcia înainte de a fi deportate în țările lor de origine. Se spune că sunt în număr de 850, scrie Al-Monitor.

Anunțurile Ankarei urmăreau să arate cât de mult este Turcia determinată să lupte împotriva ISIS, însă ele ridică noi întrebări. Potrivit unui important oficial turc, recentele capturi oferă „o mină de aur de informații” despre modul de organizare al ISIS. Atunci de ce prizonierii sunt ținuți în centre de deportare și nu sub anchetă oficială? De ce nu sunt traduși în judecată suspecții ISIS, dat fiind că Turcia consideră ISIS o grupare teroristă și a fost ținta unor atacuri sângeroase? Cât timp au fost ținuți acești oameni în centre de deportare? Nu cumva trăiau în locuințe normale până de curând și duși în centre de deportare doar după moartea lui Baghdadi pentru a risipi suspiciunile legate de Turcia?, arată analiza citată.

Centrele de deportare au drept scop reținerea străinilor care au încălcat legea pașapoartelor, au depășit perioada pentru care aveau vize sau prezintă un risc pentru securitate, așteptând deportarea. Nu sunt închisori. În ceea ce privește contactele cu lumea exterioară, inclusiv utilizarea telefonului și întâlnirile față în față cu rudele și avocații, cei aflați în centrele de deportare au condiții flexibile.

Perioada de detenție a unei persoane într-un astfel de centru este limitată la șase luni și poate fi prelungită până la maximum un an pentru a permite încheierea procedurilor judiciare. Apoi persoana trebuie mutată din centru.

Așadar, Qubaysi ar fi trebuit să fie eliberată sau trimisă în Irak cel mai târziu în iunie, dacă ar fi fost reținută într-un centru de deportare.

Acest lucru aduce aminte de alegațiile că Ankara ar fi promis că familiile ISIS vor fi libere să se refugieze în Turcia ca parte a unui acord pentru a asigura eliberarea a 49 de ostatici răpiți de ISIS din Consulatul turc din Mosul, Irak, în 2014.

Găurile negre din lupta Turciei contra ISIS se manifestă mai ales în procesul de expulzare. Un avocat care a reprezentat doi membri ISIS originari din Caucaz a relatat experiența sa ziariștilor Al-Monitor. Clienții săi au fost plasați într-un centru de deportare după ce au fost arestați la Gaziantep, o provincie din apropierea frontierei cu Siria. Procedurile de expulzare au fost întrerupte printr-un recurs la un tribunal, ceea ce a dus la eliberarea cuplului după un an.

Întrebat de ce autoritățile preferă să păstreze astfel de suspecți în centre de deportare, avocatul a declarat: „Ei nu vor să-i judece pe acești oameni și să-i țină în închisoare în Turcia. Aceste persoane sunt folosite ca instrumente de presiune. ISIS este o organizație teroristă care a efectuat atacuri în Turcia. Nimic nu împiedică aducerea în judecată și încarcerarea cetățenilor străini, dar ei nu vor să îi judece.”

Avocatul a declarat că atitudinea Ankarei în această chestiune este asemănătoare politicii sale care constă în amenințarea periodică cu eliberarea refugiaților în Europa. Făcând o comparație cu Unitățile de Apărare a Poporului (YPG) ale sirienilor kurzi, el a spus: „Membrii YPG sunt deținuți în centre de deportare și apoi extrădați în Siria? Absolul deloc. Toți sunt în închisoare. De ce nu fac același lucru când este vorba de ISIS?”

Potrivit avocatului pentru drepturile omului, Erdal Dogan, crimele împotriva umanității și genocidul sunt prezente în Codul Penal turc. Prin urmare, Turcia ar trebui să-i aducă în fața justiției pe membrii ISIS sau să-i predea Siriei, potrivit acordului de la Adana. „Turcia nu se poate rezuma la condamnarea acestor persoane pentru violarea legii privind pașapoartele”, a declarat el. „Ele trebuie să facă obiectul unei anchete chiar dacă crimele lor nu s-au petrecut pe teritoriul turc. Același lucru este valabil și pentru Europa.”

Abdulhamid Yilmaz, un avocat cu experiență în afacerile de deportare, a atras atenția asupra ușurătății Turciei în lupta împotriva ISIS. Potrivit lui Yilmaz, autoritățile omit adesea anchetarea corespunzătoare a persoanelor suspecte a face parte din ISIS. El a declarat:

„Dacă există informații că o persoană s-a alăturat ISIS, trebuie deschisă o anchetă și luate măsurile potrivite. În lipsa probelor, persoana este remisă administrației de imigrație pentru procedurile corespunzătoare și plasată într-un centru de deportare. În absența unei infracțiuni internaționale sau dacă infracțiunea a fost comisă într-o țară străină și dovezile sunt insuficiente, Turcia nu este obligată să deschidă o anchetă.”

El a continuat:

„Numeroși suspecți ISIS sunt acum în închisoare, în vreme ce alții, pentru care nu există dovezi, se află în centre de deportare. Dacă apar acuzații de terorism, cazul trebuie trimis procuraturii. Foarte probabil, anchetele sau procesele nu sunt deschise pentru că informațiile sau dovezile lipsesc sau pentru că sunt puțin concludente, chiar dacă anchetele au fost deschise. Pentru a scăpa de acești oameni,Turcia încearcă să-i deporteze.”

Totuși, pe teren, acuzațiile legate de terorism sunt folosite în mod eronat împotriva străinilor, chiar și a copiilor, spune Yilmaz: „Am avut un client ai cărui copii de școală primară au fost tratați ca războinici teroriști străini. Peste 90% dintre cei declarați teroriști străini nu au nimic de a face cu ISIS.”

Avocatul a vorbit despre cazuri în care sunt implicați tadjici, usbeci, ceceni sau uiguri, care nu au nici o legătură cu ISIS, dar despre care autoritățile au furnizat informații că ar fi intrat în ISIS și ar fi plecat în Siria. „Aceste persoane sunt tratate ca niște suspecți ISIS. Este un abuz de putere.”

Și Yilmaz a continuat:

„Lucrurile nu sunt gestionate cu meticulozitate. După ce au fost arestați, percheziționați și interogați pe baza informațiilor de la serviciile secrete, sunt remiși administrației de imigrație fără a mai compărea în fața unui procuror. În același timp, procurorii decid adeseori că anchetele sunt inutile, mai ales în cazul cetățenilor sirieni.”

Și, mai departe:

„Pentru a facilita deportările, ei scriu mențiunea ISIS lângă numele de pe dosare. Însă anchetele penale cuvenite nu se desfășoară. Apoi se iau decizii de detenții administrative și urmează deportările. Pentru cei care au fost notați cu mențiunea ISIS este foarte greu să facă apel. Am văzut că ISIS este folosit ca pretext în majoritatea cazurilor pe care le-am întâlnit. Încearcă să expulzeze aceste persoane pentru a scăpa de ele cât mai repede.”

Și Yilmaz continuă halucinanta sa prezentare:

„Între timp, sunt mulți suspecți ISIS în închisori, dar nu sunt sigur că cei care cu adevărat au legături cu ISIS sunt anchetați serios. În ceea ce privește infracțiunile care nu sunt comise în Turcia și în lipsa unor dovezi clare și solide, atitudinea cea mai probabilă este - De ce să-i judec și să-mi creez singur probleme?”

Pe scurt, tratamentul neglijent acordat acestor cazuri duce la victimizarea unor indivizi care nu au legături cu ISIS, în timp ce jihadiștii adevărați sunt lăsați în pace, scrie Al-Monitor.

Practicile greșite sporesc numărul de persoane tratate ca membri ISIS pe hârtie, permițînd regimului să se laude că a capturat cutare sau cutare terorist.

În cazul deportărilor în Siria, Turcia nu îi predă pe deportați statului sirian, ci îi trimite în zone controlate de rebeli, prin punctul de frontieră Cilvegozu, repunându-i practic în libertate.