Scriitorul Mircea Cărtărescu a declarat, luni, la Constanţa, unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Ovidius, că nu i s-a cerut părerea în privinţa textelor sale care intră în manuale, apreciiind că ar fi putut fi consultat.
"Nimeni nu mi-a cerut vreodată, dintre cei care alcătuiesc manuale, să-mi dau cu părerea în privinţa textelor care intră. Sigur că acordul mi l-au cerut. Au ales ce au vrut ei şi cu unele dintre textele care sunt în manualele şcolare, din ce am scris eu, sincer va spun, nu mă mândresc, puteau fi alese texte mai bune. Unele dintre ele au fost, de fapt, bucăţi din scrieri mai lungi şi aici ar fi trebuit să fiu consultat pentru că dacă se ia o bucată din Levantul, de pildă, cum există în unele manuale de liceu, în afară unui anume context, dacă nu îi dai, dacă nu decupezi un fragment cu o anumită rotunjime, va spun sincer că nu se înţelege nimic şi de multe ori se întâmplă acest lucru", a precizat Mircea Cărtărescu, care consideră că toţi autorii contemporani care au texte în manuale trebuie consultaţi.
"Autorii contemporani ar trebui să fie consultaţi sau să indice ei ce texte ar dori să fie în manuale pentru că sunt texte care nu se potrivesc cu vârstă copiilor câteodată, nu se potrivesc cu psihologia lor, nu sunt cele mai interesante pentru vârstele respective", a mai spus scriitorul.
El a mai povestit că fiul său adolescent nu este un fan al cărţilor sale, pe care le consideră prea „lente”, iar „copiii de azi sunt copiii ecranelor”.
„Fiul meu, de 14 ani, spune întotdeauna: << Tată, încerc să citesc cărţi, dar sunt mult prea lente, sunt extraordinar de lente. Eu sunt obişnuit cu filmele, cu jocurile pe computer, tot ce are un ritm mult mai susţinut. >> (…) Pentru tinerii din acest moment, este mai dificil să asimileze texte literare. Nu vreau să-i condamn. Cei mai mulţi sunt foarte inteligenţi şi foarte drăguţi. Am lucrat toată viaţa mea cu oameni tineri şi astăzi fac acelaşi lucru, însă percep altfel şi timpul şi textele şi tot ce ţine de formarea de sine. Copiii de azi sunt copiii ecranelor. Pentru ei pagina nu mai semnifică foarte mult, fiindcă nu seamănă cu un ecran. Dacă sunt tentaţi să citească citesc, tot pe device-uri citesc, pe telefon sau pe tabletă. E foarte bine şi aşa, numai să o facă”.
Mircea Cărtărescu este de părere că cele mai multe manuale şcolare sunt extrem de conservatoare, „în sensul că multe dintre textele propuse copiilor nu mai au o legătură evidentă cu lumea lor”, copiii nemaiînţelegând cu uşurinţă ce se întâmplă în aceste zone rurale pe care le descrie literatura „mai clasică”.
„Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să apelăm, cu bun simţ, la clasici, pentru că clasicii de asta sunt clasici, că au rezistat de-a lungul timpului. Nu tot Sadoveanu se mai poate prezenta copiilor de astăzi, dar anumite texte din Sadoveanu, inteligent alese, ar fi minunate. Nu tot Eminescu poate să le spună ceva elevilor, dar anumite texte, tot aşa, nu neapărat cele mai cunoscute, pot fi alese de un profesor sau de un alcătuitor de manuale, care ştie într-adevăr despre ce e vorba. Şi aceste texte clasice trebuie mixate cu texte moderne, după părerea mea, cu texte contemporane, de scriitori contemporani. Câţi scriitori sub 50 de ani, mă întreb, există în aceste manuale? Cred că nici nu există sub 50 de ani”, a mai spus Cărtărescu, citat de mediafax.ro.
Recomandările noastre
