La inaugurarea Institutului Cultural din Szeged, Grigore Leşe a cântat pastorale în restaurant.

După deschiderea Filialei Szeged a Institutului Cultural Român (ICR) din Budapesta, care a avut loc miercuri, în prezenţa lui Horia-Roman Patapievici, pre- şedintele ICR, şi a lui Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe, artistul Grigore Leşe s-a regăsit într-o postură „jenantă“.

Imediat după tăierea panglicii noului institut, invitaţii români şi delegaţiile străine, ambasadori şi secretari de stat, au fost invitaţi la o recepţie la Hotelul Forras. Înainte de recepţie, în program era prevăzut un moment de muzică pastorală, cu una dintre cele mai impresionante variante ale „Mioriţ ei“, interpretată de Grigore Leşe şi formaţia sa.

„Merit puţin respect“ Nu mică i-a fost mirarea artistului când a trebuit să cânte „Pastorale“ printre mese cu farfurii întinse şi să îndure sunete de telefoane mobile. Vizibil crispat, Leşe şi-a redus recitalul la 20 de minute, deşi în program erau prevăzute 45 de minute, şi şi-a exprimat nemulţumirea.

„Sunt doctor în muzicologie, merit puţin respect, nu zăngănit de pahare şi de farfurii în timpul cântului meu. De asemenea, meritam microfoane bune şi o sonorizare profesionistă, nu uşi trântite de chelneri care aşteaptă să servească miniştri grăbiţi. Cum m-am simţit să cânt printre mese? Pentru «Pastorale» există o regie pentru un spaţiu special“, s-a plâns Leşe după terminarea programului.

„Comandasem să avem bufet suedez la restaurant, nu trebuiau să existe mese. Noi suntem o mână de oameni la institut, am făcut eforturi foarte mari pentru deschiderea noului sediu şi nu am putut verifica de la Budapesta toate detaliile de la restaurantul din Szeged“, a motivat un organizator. „Istorie, fără respect“

Cu o zi înainte de inaugurare, marţi seara, un reprezentant al culturii maghiare a fost onorat la Budapesta, într-o ceremonie la care au participat oficialităţi şi distinşi intelectuali, printre care Andrei Pleşu.

Premiul de Excelenţă Culturală al ICR Budapesta, în valoare de 10.000 de euro, i-a fost decernat scriitorului Esterhàzy Péter, numit şi „Copilul minune al literaturii maghiare“.

„Am luat numeroase premii internaţionale din Vest, dar e primul care vine din Est“, a spus scriitorul, care are o descendenţă artistocratică.   „Istoria dintre ţările noastre nu este una a respectului reciproc, dar putem crea o altă istorie în care ideea de respect să aibă greutate“, a subliniat el. Analist al problemelor spaţiului central şi est-european contemporan, Esterhàzy denunţă tarele devastatoare ale comunismului, în cărţi cu titluri incitante, precum „Un strop de pornografie maghiară“. În româneşte, i-au mai fost traduse volumele „O femeie“ şi „Verbele auxiliare ale inimii“, iar în curând îi va apărea „Harmonia Caelestis“, la Curtea Veche, editură care a donat 350 de cărţi pentru ICR Szeged. Românii „neromâni“ Poate şi pentru faptul că directorul ICR Budapesta e Brânduşa Armanca, un cunoscut om de litere şi jurnalist, au fost acordate, pe lângă premiul de excelenţă, şi două premii media. Unul, în valoare de 5.000 de euro, i-a revenit lui Cselényi Làszlö, preşedintele Duna TV.

Al doilea, în valoare de 4.000 de euro, i-a fost acordat Evei Iova Simon, redactor-şef al săptămânalului „Foaia românească“ din Jula. Eva Simon este şi preşedinte al Autoguvernării Române din Bichiş din 2006.

Jurnalista s-a plâns de lipsa fondurilor şi le-a cerut autorităţilor din România ajutor pentru efortul de a păstra limba şi cultura română. Deşi, oficial, 25.000 de români sunt declaraţi în Ungaria, „în realitate, numai în jur de 5.000 vorbesc româneşte“, a spus ziarista. „Limba română se pierde“ După colapsul suferit de comunităţ ile româneşti rămase în Ungaria în urma Tratatului de la Trianon, s-a înfiinţat în 1955, la Szeged, catedra de limbă română, destinată pregătirii pedagogilor pentru cele 11 şcoli generale cu predare în limba română. În prezent, la universitatea din Szeged predau româna doar cinci profesori, care au cam şapteopt studenţi pe an. „Este dramatic ce se întâmplă, limba română se pierde, deşi noi facem totuşi eforturi s-o menţinem“, a povestit unul dintre profesori. DIPLOMAŢIE CULTURALĂ Al 17-lea institut din străinătate Până acum, lista institutelor culturale româneşti din străinătate era constituită din 16 centre de „exportare“ a culturii autohtone. Institutul Cultural Român din Szeged este al 17-lea aşezământ care se alătură acestei „familii“, ce are ca scop mai buna cunoaştere a culturii şi civilizaţiei româneşti în ţările în care îşi desfăşoară activitatea. Aceste instituţii care „gravitează“ în jurul ICR sunt situate în următoarele oraşe: Berlin, Bruxelles, Budapesta, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia, Viena şi, acum, Szeged (Ungaria), prima filială a unui institut din străinătate (a celui din Budapesta). Primul dintre acestea a fost cel de la Roma, înfiinţat în 1922 de Vasile Pârvan, urmat de „Academia di Romania“ de la Veneţia, înfiinţată de Nicolae Iorga în 1930. În 1990 s-au semnat primele acorduri de după Revoluţie, cu Parisul şi Berlinul. Institutul Cultural Român a fost înfiinţat la începutul anilor ’90, sub denumirea de Fundaţia Culturală Română, preşedinte timp de peste zece ani fiind scriitorul Augustin Buzura. (Doinel Tronaru)